Pe urmele marilor ierarhi vâlceni
Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul
Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul
Județul Vâlcea cu istoria sa milenară, înconjurat de o salbă de mănăstiri și staţiuni balneoclimaterice este şi zona cu mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhul Justinian Marina, Mitropolitul Bartolomeu Anania şi Mitropolitul Efrem Enăchescu. Joi 7 iunie 2017, împreună cu o delegaţie de vâlceni coordonată de Duicu Justin – primarul comunei Glăvile, Maria Catană – Biblioteca Publică Glăvile şi preot Dumitru Popa am onorat invitaţia de a păşi ''pe urmele marilor ierarhi vâlceni la Cluj – Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul”. După vizitarea criptei ierarhilor din Catedrala Mitropolitană unde îşi dorme somnul de veci mitropolitul Bartolomeu Anania şi un moment de reculegere , la ora 13,30 grupul însoţit de Mădălin Gheorghe Trohonel a primit binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei Andreicuţ Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului la reşedinţa Mitropolitană din Cluj-Napoca .În timpul întâlniri a fost evocată viaţa şi activitatea ierarhilor vâlceni ''pe ogorul Domnului''.Patriarhul Justinian Marina s-a născut la 22 februarie 1901, în satul Suieşti, comuna Cermegeşti, din judelul Vâlcea, în familia unor agricultori harnici şi buni creştini şi a primit la botez numele Ioan. A moştenit de la părinţii săi, Elena şi Marin Ilie Marina, unele însuşiri care s-au vădit în împlinirile de mai târziu ale vieţii sale. De la tatăl său, ţăran ştiutor de carte şi cu minte sănătoasă, a luat spiritul gospodăresc şi voinţa de a înfăptui binele obştesc, iar de la mama sa, care se trăgea dintr-o veche familie de preoţi, pe lângă cele dintâi cunoştinţe religioase, a primit şi a păstrat în suflet deprinderea de a trăi cu evlavie şi îndemnul de a nu se abate niciodată de la omenie şi dreptate.
Vorbind cu delicateţe şi cu duioşie despre mama sa, nu uita să facă legătura între dânsa şi slujirea lui preoţească. "Preoţia mea - mărturisea el - a fost visul sfânt al mamei mele şi primii paşi pe drumul înţelegerii slujirii lui Dumnezeu printre oameni i-am făcut sub călăuzirea ei curată şi evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinţilor mei duhul unui creştinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moştenit de la bunicii, moşii şi strămoşii mei, vrednici slujitori ai Bisericii şi ai ţării, pomeniţi întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios şi patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată".Patriarhul Justinian s-a mutat din lumea aceasta cu credinţa că şi-a făcut deplin datoria către obştea dreptcredincioasă încredinţată lui spre păstorire şi către poporul din care a făcut parte, către lumea însetată de dreptate şi pace şi către omul în suferinţă. Trecerea timpului ni-l descoperă parcă şi mai mare, iar înfăptuirile sale în slujba Bisericii şi neamului nostru ne cheamă să ni-l amintim mereu cu respect şi recunoştinţă. Înconjurat de nimbul înfăptuirilor sale, chipul Patriarhului Justinian s-a aşezat în panteonul marilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi numele lui va fi pomenit din neam în neam.Gheorghe Vasilescu,
Almanahul Bisericesc 2001, pag. 62-88.
Mitropolitul Clujului,
Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, a fost
una din personalităţile marcante ale Bisericii Ortodoxe Române şi
a îmbinat în mod fericit religia şi cultura, fiind numit "Leul
Ardealului" pentru intransigenţa şi conservatorismul în
apărarea valorilor ortodoxe. Bartolomeu Anania, s-a născut în 18
martie 1921, în comuna Glăvile, judeţul Vâlcea, primind la botez
numele de Valeriu.
El a urmat şcoala primară din localitatea
natală, după care a fost înscris la Seminarul "Central"
din Bucureşti. În anul 1943 a absolvit Liceul "Mihai Viteazul"
din Bucureşti, obţinând diploma de Bacalaureat.
Valeriu Anania a urmat cursurile Facultăţii de
Medicină şi Conservatorul de Muzică din Cluj, între 1944 şi
1946, pe care nu le-a terminat, dar şi ale Facultăţii de Teologie
din Bucureşti şi ale Academiilor Teologice din Cluj şi Sibiu,
fiind licenţiat la Sibiu în 1948.Întâlnirea,prietenia,
respectul, dintre cei doi ierahi vâlceni,
Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul a stat sub semnul
unei tainice lucrări a lui Dumnezeu.Delegaţia vâlceană continuă
pelerinajul cu o vizită la Muzeul Mitropoliei.În prezentarea
sa,maica Gabriela subliniează '' Iniţiativa Mitropoliei Clujului de
reorganizare a muzeului de artă religioasă într-o formulă
modernă, profund ştiinţifică, de tezaurizare a unor valori
artistice şi istorice, sau de valoare documentară, o datorăm
vrednicului de pomenire, Mitropolitul Bartolomeu, preluată cu
entuziasm de I.P.S. Andrei, Arhiepiscop şi Mitropolit Ortodox al
Clujului, care s-a angajat cu fermitate şi dăruire, sporind şi
împlinind moştenirea iluştrilor săi înaintaşi''. A
urmat vizita la Mănăstirea ''Acoperământul
Maicii Domnului''
de la Florești. Vrednicul de pomenire, ÎPS Bartolomeu, în 19
noiembrie 1994 a sfințit aceast loc cu Hramul Acoperământul Maicii
Domnului, să fie mănăstire de maici, atunci a început totul .
Împreună cu obştea, maica stareţă Teodora a realizat aici ''o
scânteiere de lumină, răsărită într-o vale mărginită la un
capăt de toamnă şi la celălalt de o rugăciune suspinată în
spuza de stele a cerului''. Spre seară, membri delegaţiei poposesc
la mănăstirea Nicula, un loc, devenit cel mai mare centru de
pelerinaj al ortodocşilor din Transilvania, unde Bartolomeu
Anania,şi-a găsit a doua casă.Locuinţa are o arhitectură
asemănătoare cu cea din Oltenia.„Şi-a construit o reşedinţă
unde şi-a lăsat toate lucrurile pe care le considera de valoare:
biblioteca, obiectele personale, arhiva literară şi arhiva biblică.
Mănăstirea Nicula este locul unde a petrecut mult timp. Aici a
scris, aici a predicat''...spune într-un inerviu Bogdan Ivanov. Tot
aici se află icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria care a
fost pictată în 1681 de preotul ortodox Luca din Iclod. Potrivit
unui proces-verbal, scris de câțiva militari austrieci din acea
perioadă, icoana Maicii Domnului a lăcrimat în mod continuu, între
15 februarie și 12 martie 1699, iar Mănăstirea Nicula a devenit,
ulterior, loc de pelerinaj. Icoana este apreciată și în lumea
romano-catolică. Maica Galineea '' Îngerul păzitor'' al
mitropolitului ,întâmpină cu multă bucurie şi emoţie grupul de
vâlceni. Cu voce dulce şi suavă povesteşte amintiri despre
vrednicul de pomenire Mitropolitul Barolomeu Anania.'' Cum intri în
casă, primul lucru care îţi ia ochii este peretele din faţă:
mare, parcă aurit, plin de cruci. Zidul leagă parterul de etaj şi,
când te aştepţi mai puţin, partea din centru se deschide spre o
mică încăpere transformată în altar...În acea capelă pitită
în perete au rămas, aşa cum le-a lăsat Anania, cărţi de
rugăciuni bine frunzărite, potire care nici n-au fost folosite,
haine de slujbă, dar şi macheta unei biserici făcute doar din
chibrituri de fratele său, Dumitru Anania. Este macheta bisericii
din satul lor natal, Glăvile, din judeţul Vâlcea'', scria Florina
Pop , într-un cotidian clujan. A doua zi, însoţiţi de părintele
Pantelimon vizitează noua biserică a Manastirii Nicula , a cărei
piatră de temelie a fost pusă la 20 aprilie 2001, în prezenţa
I.P.S. Bartolomeu Anania şi a numeroase oficialităţi.Călătoria
s-a încheiat la
mănăstirea Râmeţ considerată Grădina raiului în Apuseni, a
cărei istorie se pierde în negura vremurilor.
Zenovia Zamfir
