În amintirea unei
clipe
Liniştea
seri cuprinde treptat Mănăstirea
Arnota, bolta cu stele vegehează
somnul poeţilor
porniţi
la drum prin ţara
''Minunat de frumoasă''
cum spunea odinioară
Alexandru Vlahuţă.
Aventura ''Caravanei Culturii'' începe
cu un popas la ctitoria lui Matei Basarab, acolo unde aşa
cum scrie pe lespedea funerară îşi
doarme somnul de veci cel considerat ...''cu mila lui Dumnezeu
odinioară stăpân şi Domn al Ţării Româneşti, bărbat
înţelept, îndurător şi milostiv, întemeietor, înnoitor a multe
biserici şi mănăstiri; niciodată biruit, ci biruitor; şi a
multor învingeri învingător prea slăvit, duşmanilor înfricoşat,
prietenilor de folos, îmbogăţitor al ţării sale, cel ce, cu
multă bogăţie şi întru toate îndestulat, în plină pace, a
domnit douăzeci şi trei de ani; a adormit întru Domnul, la
cinstite bătrâneţe, în anul Domnului 1654.” Pentru al treilea
an consecutiv grupul caravanei îşi
începe
epopeea. Bucuria revederii este întregită
de un spectacol cu muzica şi
poezie la Primăria
Costeşti, judeţul Vâlcea
apoi o ''agapă
frăţească''
la Pensiunea ''Nicoleta''.Răspunzând întrebării "de ce
scrieţi?" în cadrul unei anchete literare de prin anii '30,
Ion Barbu mărturisea: "Am început să scriu pentru un singur
cititor, Tudor Vianu, însă un Tudor Vianu adolescent şi mai
aparent genial, elev în clasa VII-a liceală şi tânăr maestru."
La aceeaşi întrebare, părintele Gala Galaction răspundea calm:
"E pentru mine, o întrebare fără răspuns." Dacă un
răspuns la fel de evaziv a dat şi Tudor Arghezi: "Într-adevăr.
De ce-or fi plecat porumbeii? De ce scrie Tudor Arghezi? Să fie de
vină Englitera?", Radu Gyr e mai generos în a folosi cuvintele
pline de har şi de o frumuseţe care îl trădează şi pe care o
lasă să îl desconspire: "pentru ţandăra de curcubeu din
suflet".De ce mai scriem astăzi
când
tineri par a nu mai citi fiind acaparaţi
de tehnologie, de internet? Scriem pentru că
avem ceva de transmis , că dorim să
punem sub brazdă seminţele unei vieţi care duce cu ea o
înţelepciune, poate, o frumuseţe, poate, sau ceva ce va ieşi la
iveală îndată ce suflete curioase şi însetate vor fi pământul
cel bun…Şi
pentru că
întâlnirile
cu cititori sunt emoţionante,
frumoase, binecuvântate,
în
vara anului 2016, ne-am reunit din mai multe zone ale ţării
:Drăgăşani,Bucureşti,Piatra
Olt,Drăgăneşti
Olt, Vâlcea
şi
am pornit să
colindăm,
să
încântăm
publicul iubitor de cultură
cu creaţiile
noastre.Partea grea a ''pelerinajului'' a fost compensată
de clipele minunate petrecute împreună
cu fraţii
noştri
de pretutindeni. Cele trei ediţii
ale caravanei au fost un bun prilej de a revedea şi
admira zonele şi
peisajele ce întregesc''corola
de frumuseţi''
a ţări,
de a cunoaşte
oameni şi
''truditori'' în
''ale'' cuvântului,artei,
versului, de a pretrece seri şi
momente de neuitat. Gazdele noastre s-au dovedit a fi
primitoare,ospitaliere, talentate şi
devotate actului de cultură.
Poezie şi cântec, armonie şi lumină au răspândit
cu multă
dragoste membrii caravanei.Fiecare popas a fost o sărbătoare,
fiecare întâlnire
a fost un festin cultural, una este să auzi despre un creator
dintr-o revistă și alta este să-l vezi direct citind din volumele
sale.Multe şi frumoase sunt
amintirile trăite în pelerinajul cultural,ele vor rămâne mereu în
sufletul meu , îmi vor fi alinare atunci când dorul de cei dragi,
de locurile pline de emoţii mă vor copleşi.Amintirile
sunt cele mai frumoase şi preţioase comori În
amintirea clipelor binecuvântate petrecute alături de membrii
caravanei şi împeună cu prietenii din localitaţile unde am
poposit cuvine-se
cu adevărat să vă mulţumesc şi aşa cum Părintele Iov Pătraşcu,
monahul care scrie cu degetele de la picioare, îmi transmite această
rugăciune în fiecare zi, vă spun :''Domnul
şi Maica Domnului să vă binecuvânteze, să vă ocrotească şi să
vă mântuiască, acum şi pururea şi în veci vecilor, Amin''.
Zenovia
Zamfir