A devenit o tradiție, ca în fiecare an, pe
data de 31 august, românii de pretutindeni să sărbătorească „Ziua Limbii
Române”. Manifestări cultural-educative și artistice dedicate limbii române,
identității naționale, vechilor tradiții strămoșești sunt organizate de o parte
și de cealaltă a Prutului. Sărbătoarea a fost instituită mai întâi în Republica
Moldova în anul 1990, iar din 2013 este celebrată oficial și în România. „Un
popor fără de limbă este ca o țară fără de popor”, spunea scriitorul erudit
Nicolae Dabija. Limba română este limba în care am învățat să vorbim, să
cântăm, să râdem, să plângem, să iubim. Limba maternă, ne leagă de istoria
neamului nostru, de locurile unde am copilărit și am crescut, ne leagă de
frații de peste Prut: frați de grai și frați de sânge. Limba noastră -i o
comoară, așa cum ne-a învățat Alexei
Mateevici. Se știe că limba este o trăsătură definitorie a unui popor, a unei
nații. Din dragoste de limba română, limba vechilor cazanii, pe care o plângeau
și o cântau pe la vatra lor țăranii, într-o zi frumoasă de vară târzie, am luat
calea Moldovei pentru a sărbători cum se cuvine „Ziua Limbii Române”. Prietenia
este aceea taină pe care Dumnezeu a pus-o în sufletele noastre. Din prietenie
și în spiritul românului adevărat, ospitalier, am fost întâmpinată la autogară
de familia Meleacă care mi-a deschis ușa casei, dar mai ales ușa sufletului. Am
petrecut alături de copiii lor o seară frumoasă, în pace, armonie și comuniune
. Pe Lucia Meleacă am cunoscut-o ca pe un Om hărăzit de Dumnezeu cu darul
scrisului, al iubirii , al dăruiri. Versurile sale ajung la inima cititorului
prin frumusețea cuvântului, prin sensibilitatea autorului. Împreună cu Lucia și
Florin am onorat invitația doamnei Tudosia Lazăr de a participa la
manifestările culturale organizate cu prilejul „Zilelor Limbii Române” de
domnia sa împreună cu sora, Olimpia Sava, membrii Asociației „Ștefan Peticăˮ din satul Bucești, comuna
Ivești, județul Galați, Evenimentele au debutat în jurul orei 10.00 la mormântul poetului simbolist
Ștefan Petică, al cărui nume se află inserat pe pomelnicul de piatră din
sfântul altar al bisericii ”Sfinții Mihail și Gavriil”. Slujba religioasă
comemorativă a fost oficiată de părintele paroh , apoi a fost depusă o coroană
de flori în semn de recunoștință pentru marele înaintași. A urmat vizita la
casa memorială „Hortensia Papadat Bengescuˮ, unde am fost întâmpinați de doamna
Lenuța Rarinca. Aici a avut loc o slujbă de pomenire săvârșită de părintele paroh
al Bisericii „Sfântul Gheorgheˮ din Ivești, Ionel Vasile, și de părintele
scriitor din Liești, Ion Croitoru, la sfârșitul căreia s-a depus o altă coroană
de flori. Pe la ora 12,00, în Sala de Consiliu, domnul primar Maricel Ghioca
împreună cu doamna Tudosia Lazăr , au oferit oaspeților un mic program artistic
realizat cu sprijinul elevilor și a cadrelor didactice din localitate, precum
și diplome de excelență tuturor oamenilor de cultură veniți din zonele
învecinate dar și din țară. Trebuie să remarcăm spiritul organizatoric al
doamnei Lazăr, care a fost sprijinită permanent de doamna Olimpia Sava. Pentru
tinerii prezenți a fost o ocazie bună de a cunoaște scriitori de valoare, de a
fi martori la un moment cultural în care dragostea pentru trecutul zbuciumat al
neamului românesc s-a îmbinat armonios cu dragostea de a transmite mai departe
zestrea culturală a poporului român. După momentul emoționant de la primărie,
gazde bune și primitoare, organizatoarele manifestărilor culturale, ne-au
deschis poarta casei pentru a ne bucura de bucatele tradițioanale, gătite de cu
seară chiar de domniile lor. Programul cultural a continuat la „oaza lui
Năstăsacheˮ, pe albia Bârladului, cu prezentări de carte a următoarelor
personalități literare: Mariana Vârtosu, membru fondator și președinta L.S.R.
Vrancea; poeta Geanina Bârlădeanu (Focșani); criticul literar Anca Sogor
(Focșani); Olimpia Sava – membru U.S.R. (Galați); scriitoarea Cezarina Adamescu,
membru U.S.R. (Galați); poeta Lucia Țigănuș-Meleacă (Galați); scriitorul
Marin Năstase (Galați); poetul Sebastian Golomoz (Slobozia-Conachi),
scriitoarea Elena Tudose (Galați); scriitoarea Sibiana Mirela Antoche, preot,
poet Ionel Rusu. Cu mare bucurie au primit și au vorbit despre cărți și autorii
prezenți : scriitoarea Mioara Ardieleanu, redactor-șef al publicației UV3A
„Timpul Seniorilorˮ (Galați), poeta Coca Coralia Drăgan (Galați), scriitorul
Ștefan Andronache, reprezentantul Bibliotecii Municipale „Ștefan
Peticăˮ(Tecuci); Costică Antoche, redactor video; Nicoleta Călina Presură,
descendentă a familiei poetului; Aura Golomoz, membră activă a asociației;
Mișca Mihnea și Ciobanu Maria, redactori la Radio ProDiaspora din București;
Antohe Gheorghe (Galați); Nina Mihaela Sterian (Casa Corpului Didactic), Stan
Andrei. Eu am prezentat lucrările "Între clipa ce vine și
visul ce a fost, credință, iubire cultură", "Oameni, Locuri,
Istorii" și am transmis mesajul domnului conf. univ. dr. Remus Grigorescu,
managerul Bibliotecii Județene ’’Antim Ivireanul ’’ Vâlcea. Momentele lirice au
alternat cu momentele muzicale realizate de
artistele populare: Cristina Vasilica Nedelcu (Galați) și Lidia Ciurea (comuna
Costache Negri). Două eleve, Ioana Tătaru și Mihaela Stanciu, ambele în clasa a
VIII-a la gimnaziul din sat, sub bagheta doamnei Dana Gheorghiu, au adus prin
culoare lumină în ochi publicului iubitor de carte și de arte frumoase, iar
alți zece copii de-ai doamnei profesoare
au susținut proiectul „Limba română prin ochi de copilˮ. Pentru buna
desfășurare a manifestărilor culturale , organizatoarele au primit sprijin material
și financiar de la Tipografia Opanis din Galati, ziarul ’’ Realitatea ’’ prin domnul Pompiliu
Comșa la care s-a adăugat domnul Mantu Vasile (persoană fizică), doamna Camelia
Florescu din București și a alte persoane generoase anonime.
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.... Alexei Mateevici.
Fără îndoială că limba este un proces organic, supus evoluței, cum zic
lingviștii sau, cum mai bine și mai plastic a zis Sf. Mitropolit Andrei Șaguna,
în Precuvântarea Bibliei sale de la 1856: „limba noastră e pom viu, care în
toată primăvara se schimbă, ramuri bătrâne se uscă și cad, mlădițe tinere ies și
cresc, frunza veştejește și se scutură, dar alta nouă curând îl împodobeşte.
Toate ale lui se fac şi se prefac, numai trupina [atenţie: trupina, de la trup,
nu tulpina] rămâne totdeauna aceeaşi”. Felicitări participanților, mulțumiri
organizatorilor !
Zenovia Zamfir