Ansamblul de valori materiale și spirituale produse
pe teritoriul României, cultura română
s-a format pe parcursul a mai multe secole , având o istorie
diversificată și tradiți aparte. Promovarea culturii române este necesară
pentru conservarea adevăratelor valori și transmiterea lor generațiilor
viitoare. Din 2010, în ziua de 15 Ianuarie este celebrată oficial Ziua Culturii
Naționale, în onoarea zilei de naștere al lui Mihai Eminescu. C. Noica ne
amintește că ”Eminescu este omul deplin al culturii naționale”. Duminică,
15 ianuarie 2023, la Biblioteca Municipală Drăgășani, a avut loc un eveniment cultural
de mare amploare dedicat poetului Mihai Eminescu, la împlinirea a 173 de ani de
la naștere precum și Zilei Naționale a Culturii. Prin poezie, muzică, evocări
ale personalități scriitorului Mihai Eminescu, cei care au fost prezenți la
Drăgășani, au petrecut clipe și momente deosebite, de calitate în compania
invitaților din diferite zone ale țării: București, Pitești, Drăgănești-Olt,
Slatina, Râmnicu -Vălcea, Lădești, Pitești, Ștefănești, etc. Membrii Asociației
”Rusidava Culturală”, ai Ligii Scriitorilor - Filiala Vâlcea au recitat din
propria creație dar și din opera marelui poet. Scriitorii și jurnaliștii,
membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, invitații domnului
scriitor Marian Bărăscu au adus un frumos omagiu, ”Luceafărului
poeziei românești”, Mihai Eminescu. Considerat de cititorii români și de
critica literară drept cea mai importantă personalitate poetică din literatura română, Mihai Eminescu
a fost deopotrivă poet, prozator și
jurnalist. A debutat în revista
„Familia”, în 1866, cu poezia De-aș avea…, după ce în prealabil o elegie fără
titlu, semnată de M. Eminovici și tipărită alături de alte șase poezii într-o
broșură intitulată Laecrimioarele învățăceilor gimnaziaști de’n Cernăuți la
mormântul prea iubitulu lor profesoriu Arune Pumnul, l-au făcut cunoscut
unui public restrâns de cititori. Opera lui Eminescu conține și proză
literară. Ea se regăsește în volumul al VII-lea, din 1977, al marii ediții
speciale începute de criticul Perpessicius. Fragmentele în proză scrise de
Mihai Eminescu se împart în antume (publicate de autorul însuși, în
timpul vieții) și postume (publicate după moartea lui). Prozele antume
cele mai cunoscute sunt nuvelele Sărmanul Dionis și Cezara.
Dintre postume, cel mai cunoscut este un roman neterminat din tinerețe, Geniu
pustiu, la care se adaugă numeroase alte povestiri, de obicei doar schițate de
Eminescu. O
altă faţetă a personalităţii lui Mihai Eminescu, atinsă şi aceasta de
genialitate şi de cultura sa excepţională, este aceea de gazetar. Nevoit de
împrejurari, la îndemnul lui Titu Maiorescu şi al lui
Ioan Slavici, Eminescu se angajează, la “Timpul”, ca redactor, ulterior, intre
1880- 1881, redactor şef. Prin
publicistica sa, Mihai Eminescu dorea să educe tânăra generaţie, în spiritul
adevărului şi al valorilor autentice. El mărturisea că “Părerea mea
individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face
azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci
pentru adevărata și deplina înţelegere a instituţiilor noastre de azi ne trebuie
o generaţiune ce-avem de-a o creşte de-acu-nainte”. Mai puțin cunoscută și rar
abordată este vocaţia filosofică a lui Mihai Eminescu, atât de
marcantă încât ea a atras şi atenţia lui Emil Cioran, care de regulă refuza să
se aplece prea mult asupra preocupărilor filosofice româneşti. Poetul nostru
naţional a reuşit să arate că actul filosofic pur se realizează doar în
momentul în care învăţăm să fim independenţi faţă de prejudecăţi şi orientaţi
către o axiologie a vieţii interioare care contribuie la estetizarea lumii în
care trăim. La treizeci de ani după plecarea în eternitate, în 1919, G.
Ibrăileanu îl evoca în acești termeni:
„Eminescu este nu numai cel mai mare scriitor român. El este o apariție aproape
inexplicabilă în literatura noastră. El a căzut în sărmana noastră literatură
de la 1870 ca un meteor din alte lumi. Întâmplarea a făcut ca unul dintre cei
mai mari poeți lirici ai secolului XIX-lea, secol atât de bogat, cel mai bogat
în lirici, să se nască la noi”. Multe și alese sunt cuvintele pe care le-au
folosit oamenii de cultură încercând să evoce valoarea inestimabilă a poetului
și a operei sale.„Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete
mari negre; o frunte înaltă, senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale
sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc
melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil
predestinat durerii, pe chipul căreia se vedea scrisul unor chinuri
viitoare", scria Ion Luca Caragiale despre poetul neamului românesc.La
Drăgășani, într-o atmosferă de evervescență culturală, muzica și poezia au
întregit '' clipa de frumoasă aducere aminte de poetul nepereche a carui opera
invinge timpul, dupa cum afirma George Calinescu ''. Prezent la eveniment,
domnul Nicolae Dinescu - președintele Uniunii Jurnaliștilor Profesioniști din
România, Filiala Vâlcea a felicitat atât organizatorii cât și invitații.
Zenovia Zamfir