Mihai Eminescu evocat la Drăgășani

 

Ansamblul de valori materiale și spirituale produse pe teritoriul României, cultura română  s-a format pe parcursul a mai multe secole , având o istorie diversificată și tradiți aparte. Promovarea culturii române este necesară pentru conservarea adevăratelor valori și transmiterea lor generațiilor viitoare. Din 2010, în ziua de 15 Ianuarie este celebrată oficial Ziua Culturii Naționale, în onoarea zilei de naștere al lui Mihai Eminescu. C. Noica ne amintește că ”Eminescu este omul deplin al culturii naționale”. Duminică, 15 ianuarie 2023, la Biblioteca Municipală Drăgășani, a avut loc un eveniment cultural de mare amploare dedicat poetului Mihai Eminescu, la împlinirea a 173 de ani de la naștere precum și Zilei Naționale a Culturii. Prin poezie, muzică, evocări ale personalități scriitorului Mihai Eminescu, cei care au fost prezenți la Drăgășani, au petrecut clipe și momente deosebite, de calitate în compania invitaților din diferite zone ale țării: București, Pitești, Drăgănești-Olt, Slatina, Râmnicu -Vălcea, Lădești, Pitești, Ștefănești, etc. Membrii Asociației ”Rusidava Culturală”, ai Ligii Scriitorilor - Filiala Vâlcea au recitat din propria creație dar și din opera marelui poet. Scriitorii și jurnaliștii, membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, invitații domnului scriitor Marian Bărăscu au adus un frumos omagiu, ”Luceafărului poeziei românești”, Mihai Eminescu. Considerat de cititorii români și de critica literară drept cea mai importantă personalitate  poetică din literatura română, Mihai Eminescu a fost deopotrivă  poet, prozator și jurnalist.  A debutat în revista „Familia”, în 1866, cu poezia De-aș avea…, după ce în prealabil o elegie fără titlu, semnată de M. Eminovici și tipărită alături de alte șase poezii într-o broșură intitulată Laecrimioarele învățăceilor gimnaziaști de’n Cernăuți la mormântul prea iubitulu lor profesoriu Arune Pumnul, l-au făcut cunoscut unui public restrâns de cititori. Opera lui Eminescu conține și proză literară. Ea se regăsește în volumul al VII-lea, din 1977, al marii ediții speciale începute de criticul Perpessicius. Fragmentele în proză scrise de Mihai Eminescu se împart în antume (publicate de autorul însuși, în timpul vieții) și postume (publicate după moartea lui). Prozele antume cele mai cunoscute sunt nuvelele Sărmanul Dionis și Cezara. Dintre postume, cel mai cunoscut este un roman neterminat din tinerețe, Geniu pustiu, la care se adaugă numeroase alte povestiri, de obicei doar schițate de Eminescu. O altă faţetă a personalităţii lui Mihai Eminescu, atinsă şi aceasta de genialitate şi de cultura sa excepţională, este aceea de gazetar. Nevoit de împrejurari, la îndemnul lui Titu Maiorescu şi al lui Ioan Slavici, Eminescu se angajează, la “Timpul”, ca redactor, ulterior, intre 1880- 1881, redactor şef. Prin publicistica sa, Mihai Eminescu dorea să educe tânăra generaţie, în spiritul adevărului şi al valorilor autentice. El mărturisea că “Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înţelegere a instituţiilor noastre de azi ne trebuie o generaţiune ce-avem de-a o creşte de-acu-nainte”. Mai puțin cunoscută și rar abordată este vocaţia filosofică a lui Mihai Eminescu, atât de marcantă încât ea a atras şi atenţia lui Emil Cioran, care de regulă refuza să se aplece prea mult asupra preocupărilor filosofice româneşti. Poetul nostru naţional a reuşit să arate că actul filosofic pur se realizează doar în momentul în care învăţăm să fim independenţi faţă de prejudecăţi şi orientaţi către o axiologie a vieţii interioare care contribuie la estetizarea lumii în care trăim. La treizeci de ani după plecarea în eternitate, în 1919, G. Ibrăileanu  îl evoca în acești termeni: „Eminescu este nu numai cel mai mare scriitor român. El este o apariție aproape inexplicabilă în literatura noastră. El a căzut în sărmana noastră literatură de la 1870 ca un meteor din alte lumi. Întâmplarea a făcut ca unul dintre cei mai mari poeți lirici ai secolului XIX-lea, secol atât de bogat, cel mai bogat în lirici, să se nască la noi”. Multe și alese sunt cuvintele pe care le-au folosit oamenii de cultură încercând să evoce valoarea inestimabilă a poetului și a operei sale.„Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre; o frunte înaltă, senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căreia se vedea scrisul unor chinuri viitoare", scria Ion Luca Caragiale despre poetul neamului românesc.La Drăgășani, într-o atmosferă de evervescență culturală, muzica și poezia au întregit '' clipa de frumoasă aducere aminte de poetul nepereche a carui opera invinge timpul, dupa cum afirma George Calinescu ''. Prezent la eveniment, domnul Nicolae Dinescu - președintele Uniunii Jurnaliștilor Profesioniști din România, Filiala Vâlcea a felicitat atât organizatorii cât și invitații.

 

Zenovia Zamfir

Între clipa ce vine şi visul ce a fost, scriitorul Al. Florin Țene în cartea de însemnări literare a Lilianei Moldovan

 Lumea este foarte complexă, nimic nu este la voia întâmplării, orice interacțiune umană are loc cu un anumit scop. Există un motiv pentru care Dumnezeu trimite unele persoane în viața noastră. Învățăm unii de la ceilalți lecții importante, Universul îi trimite în calea noastră pe acei oameni care trebuie să audă cuvintele pe care noi trebuie să le rostim. Întâlnirea cu familia Titina și Al. Florin Țene a fost frumoasă de la bun început. Personalități marcante ale culturii contemporane, cei doi vâlceni sunt în realitate doi oameni deosebiți și modești, plăcuți la vorbă, remarcabili la faptă . În vara anului 2022, la Centrul de Informare Turistică din Călimănești, am avut bucuria de a modera un eveniment aniversar dedicat scriitorului Al. Florin Țene. Manifestarea inițiată de domnul prof.Constantin Geantă, și organizată în parteneriat cu Primăria Stațiunii Balneoclimaterice Călimănești și Biblioteca Județeană „Antim Ivireanu“ a reunit scriitori și iubitori de cultură, din toate zonele țării. Scriitoarea Liliana Moldovan, bibliotecară la Biblioteca Județeană Mureș, a prezentat biografia sărbătoritului, iar apoi a făcut o retrospectivă analitică despre cele 91 de cărți publicate de Al.Florin Țene, ale cărui volume, mai reprezentative sunt: „Un ocean de desert” un autentiuc saga, cum sublinia în prefață Mariana Cristescu din Târgu Mureș”, „Insula Viscolului“ și ciclul de romane între realitate și poveste despre: Gib I. Mihăescu, Ion Minulescu, Macedonski, Radu Gyr, Vasile Militaru, Valeri Gafencu etc.

Trebuie să mărturisesc faptul că am fost impresionată de Liliana Moldovan care, în volumul „O carte a cărților scriitorului Al. Florin Țene” a făcut o succintă și frumoasă incursiune în viața și activitatea scriitorului clujean. Puțini critici și cunoscători ai literaturii contempoarane au un asemenea dar al cuvântului scris și rostit. Delicată și mereu cu zâmbetul pe buze, Liliana Moldovan este o scriitoare apreciată și un stâlp de nădejde al culturii din Târgu Mureș. În plus, Liliana este într-o permanentă căutare, cercetare, documentare, este veselă și optimistă dăruind cu ușurință și celor din jurul ei cuvinte frumoase și alese. Secretar al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Mureș, membră în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, scrie cu multă ușurință atât poezie cât și proză, se ocupă de antologii literare și concursuri pentru promovarea tinerilor talentați.

Pentru noua lucrare, intitulată „O carte a cărților scriitorului Al Florin Țene : Însemnări literare”, Liliana Moldovan s-a documentat foarte mult și cu un profund simț al corectitudinii, sincerității și al obiectivității. „A scrie despre viața și personalitatea unui maestru al literaturii române contemporane, precum domnul Al. Florin Țene, este o mare onoare dar și o mare responsabilitate fiindcă ești nevoit să găsești formula potrivită pentru a prinde, într-o definiție elocventă și completă, atât pe omul Al. Florin Țene, cât și pe mentorul și autorul de literatură, care a construit un edificiu literar solid, variat și extrem de valoros ”… – mărturisește autoarea încă de la început.

Despre Al. Florin Ţene, s-a scris mult şi se va mai scrie multă vreme. A beneficiat de referințe critice elogioase pentru întreaga sa operă din partea unor academicieni, critici literari, poeți, prozatori, profesori universitari, care i-au apreciat activitatea literară și ziaristică; de critic și istoric literar. Recenzii ale unor lucrări se găsesc în Biblioteca Universitară din Arizona și în Bibliotecile Universitare ori Municipale din țară și străinătate. „Autor prolific, președintele Ligii Scriitorilor Români, a abordat toate genurile literare și a pătruns pe piața editorială din România cu o multitidine de volume de proză, poezie, teatru, publicistică și critică literară. Acestea sunt rodul unui talent desăvârșit dar și al unei munci titanice pe tărâmul creației literare, fiind vorba, în acest caz, de un autentic și nestăvilit efort literar, fără de care nu și-ar fi putut manifesta vocația de scriitor. Iar Al. Florin Țene a scris mult, lăsând în urma sa o bibliografie extrem de vastă și de valoroasă însumând peste 90 de volume de autor, la care se adaugă vreo 70 de antologii în care a apărut și un număr impresionant de articole semnate de domnia sa”.

«Despre un scriitor nu poți vorbi decât cu poemele și cărțile sale în față. De cele mai multe ori e greu de descifrat cheia în care s-a scris o carte, ca să-i dezvălui taina. Ea trebuie să-și lase înțeles conținutul»- scria Elisabeta Iosif. Parafrazând, îndrăznesc să spun că dezvăluirea specificului literar al unui autor, nu se poate obține pe deplin decât prin cercetarea paginilor de critică literară care i-au fost dedicate făcând un slalom printre demersurile evaluative efectuate de scriitori și critici literari pertinenți…”, aflăm din paginile cărții.

În această lucrare, Liliana Moldovan, ne prezintă un scriitor pe cât de talentat, pe atât de uman dar hărăzit de Bunul Dumnezeu să lase în urma sa o dâră de lumină și o flacără a culturii ce va lumina calea multor iubitori de cuvânt. Toamna anului 2022, mi-a oferit clipe de mare bucurie alături de familia Titina și Al. Florin Țene. Miercuri, 19 octombrie 2022, la Biblioteca Municipală din Drăgășani, domnul consilier, șeful Comisiei de Cultură a Consiliului Local al Municipiului Drăgășani, ing.Cristinel Stoica, i-a acordat scriitorului Al.Florin Țene TABLETA DE AUR din Partea Comisiei de Cultură a Consiliului Local al Municipiului Drăgășani, în care se stipulează:”Vă exprimăm înalta gratitudine și vă mulțumim pentru întreaga activitate în slujba culturii.Cu cele mai sincere felicitări și înalte considerații, Domnului Al.Florin Țene, scriitor, Membru al Academiei Americane Române (A.R.A ). Președinte Național LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI. Aici, într-o sală spațioasă în stil amfiteatru, a fost amenajată o expoziție cu cele 92 de cărți ale scriitorului Al.Florin Țene și tabloul cu portretul acestuia, în ulei pe pânză, realizat de pictorița Victoria Fătu-Nalati, donat bibliotecii de către scriitor și așezat alături de tabloul scriitorului Gib I. Mihăescu (n.23 aprilie 1894-d.19 oct.1935 ).Cu acest prilej Al.Florin Țene a donat zeci de cărți ale sale bibliotecii orașului natal.

Evenimentele din ultima perioadă organizate pentru și în prezența domnului Al. Florin Țene și a familiei sale, pe meleagurile unde a văzut lumina zilei, în orașul dintre vii – Drăgășani, au demonstrat valoarea și aprecierea de care se bucură marele scriitor din al cărui palmares liric merită amintită poezia : „Poeţii nu mor niciodată”.

„Poeţii nu mor niciodată,ei doar

îşi odihnesc zborul

între clipa ce vine şi visul cea fost

potolind focul din oase şi luna

cu dorul,

arzând întotdeauna

cu rost.

Poeţii nu mor niciodată,se-ntorc în cuvinte

eterne vorbe încolţite-n brazdă…”

Așa cum spuneam cândva…Între tristeţi şi clipe de bucurie, Omul Al. Florin Ţene are o familie frumoasă, o soţie poetă, un fiu care conduce destinele culturii clujene, un alt fiu care trudește tot pe altarul culturii dar în cadrul mass media. Putem spune că dincolo de volume, scrieri, reviste, se înalță peste timpuri, patosul, suferința, credința, speranțele CREATORULUI.

Zenovia Zamfir