Povești și amintiri ale bunicilor din Perișani, județul Vâlcea

Așezată pe tărâmul de basm al Țării Loviștei, comuna Perișani este zona care păstrează cu sfințenie tradițiile și obiceiurile transmise din generație în generație, oamenii poartă cu demnitate și mândrie tichia neagră și straiele lor alb-negre la biserică și în zile de mare sărbătoare. Privită de sus, din înălțimea munților Făgăraș și Cozia, localitatea impresionează prin varietatea formelor de relief, muntele și apa au sculptat adevărate dantelării în stâncile ce stau de strajă la hotar. Plaiurile acestea de vis au fost menționate încă din anul 1233, într-un document consemnat în colecția Hurmunzaki, unde se spune faptul că, pe aceste plaiuri, oștile voievozilor aveau în frunte căpetenii viteze. Pe aici, „pe drumul cel mare” al Loviștei, își înfipsese hotarul „Țara lui Seneslau”, voievodul românilor, urmat de Tihomir, tatăl lui Basarab, apoi de Basarab, ctitorul Țării dintre Carpați și Dunăre, țară a cărei întemeiere s-a decis, spun vechile mărturii istorice, tot aici, la Perișani. După unele documente și în special Cronica pictată de la Viena (scrisă la 28 de ani de la bătălia de la Posada), aici se găsește și Posada înfrângerii lui Carol Robert de Anjou de către Basarab Întemeietorul, lupta pecetluindu-se în perioada 9-12 noiembrie 1330. Pe aceste meleaguri pline de legende , m-au purtat pașii încă din vremea adolescenței. Prietenia cu Mihaela Antonescu, astăzi Martin mi-a oferit bucuria  de a cunoaște locuri frumoase și mai presus de toate, oameni minunați,  gospodari, ospitalieri. Bunici,  Ana și Constantin Antonescu mi-au deschis ușa casei cu multă dragoste și bunătate, acolo în satul Mlăceni, am descoperit o altfel de Românie, o lume cu multă sfințenie, în armonie și comuniune cu Dumnezeu și semenii lor, cinstiți și respectoși cu cei ce treceau prin curtea lor. De atunci anii au trecut, bunicul a plecat în veșnicie, bunica Ana, crește și educă generații de ,, Antonești ’’ iar eu le trec pragul casei ori de câte ori drumurile mă poartă prin acele zone pitorești, și se întâmplă destul de des. Șansa de a lucra la Biblioteca Județeană, de a scrie și de a participa la evenimente culturale desfășurate prin diferite colțuri ale țării dar și dincolo de hotare mi-a oferit posibilitatea de a împărțăși cu frații români ,, Bucuria de a dărui...Bucurie ’’. La Perișani am fost cu nenea Ilinca Alexandru, ultimul opincar, cum mai este cunoscut , cu Viorel Cherăscu  de la Televiziunea Etalon iar împreună cu domnul primar Ion Sandu și câteva tinere talentate coordonate de doamna bibliotecar Denisa Sandu am filmat emisiunea ,, La noi în sat la șezătoare’’. Am mai fost apoi cu doamna jurnalistă Ana Maria Cîrstea și am filmat câteva puncte turistice și istorice de mare însemnătate. ,, Țara Loviștei este precum un Tibet istoric, străjuit de munți din toate părțile, cu două porți de intrare, prin Câineni și Racovița, un enorm destin al valahilor, care, precum o cetate, se închide în urma pelerinului și se deschide dincolo, în sufletul lui’’, spunea într-un articol jurnalistul Liviu Popescu. Țara Loviștei mai poate fi numită Țara de Dincolo de Munți, țara păstorilor și a căutătorilor de aur, loc de poveste, locul zânelor din basmele vechi ale străbunilor. În zi de toamnă târzie, când Dumnezeu a pictat întreaga zonă cu cele mai frumoase culori, pe 9 noiembrie 2024, am mers la Perișani pentru Simpozionul cu tema ,,Posada 1330", ediția a XXV-a. Programul evenimentului, coordonat de domnul Eugen Petrescu, președinte al Filialei Judeţene Cultul Eroilor „Regina Maria”, a fost complex și a cuprins :

-dezbateri privind Bătălia de la Posada de la 1330, susținute de istorici și oameni de cultură din România

- prezentarea volumului ,,Cuvioasa Teofana Basarab - Sfânta Țarină", autor Dr. Ivo Gheorghiev (Vidin)

- o colecție cărți și periodice care fac referire la evenimentul „Posada 1330”, aflate în prezent la Biblioteca Județeană ,, Antim Ivireanul ’’ Vâlcea

- o expunere legată de celebrarea Bătăliei de la Posada, cu indicativul YR7BP, în cadrul Maratonului radio susținut de Organizația Națională ,,Cercetașii României", realizată de domnul Nicu Almaș.

 Un moment important și emoționant l-a constituit lansarea volumului ,,Povești din bătrâni", coordonat de Tudor Călin Zarojanu, Marian Coman și Robert Antonescu, în colaborare cu Școala Gimnazială Perișani.  În Sala Căminului Cultural din Perișani, bunica Ana Antonescu a intrat maiestoasă, înconjurată de cei trei băieți și cele trei fiice , veniți din diferite colțuri ale țări împreună cu propriile familii. Un tablou de familie minunat ce a impresionat pe toți oamenii de cultură prezenți la simpozion. Patru generații de ,, Antonești ’’, bunica Ana, fii și fiicele, nepoții și strănepoții au venit să fie alături de Robert Antonescu la prezentarea cărții ,,Povești din bătrâni", ce cuprinde o arhivă cu  povești și amintiri ale bunicilor și străbunicilor din satele : Băiașu, Mlăceni, Poiana, Pripoarele, Perișani, Podeni, Spinu și Surdoiu. Lucrarea a fost realizată cu sprijinul elevilor și al cadrelor didactice de la Școala Gimnazială Perișani. În prezentarea Antologiei, domnul Robert Antonescu, a subliniat că „nu e vorba doar despre trecut, ci și despre noi, cei de azi. Sunt, în esență, poveștile noastre, ale tuturor, rădăcinile adânci din care ne hrănim și noi, cei de azi. Și de fiecare dată când ne-am luat rămas-bun de la vreun sătean, am simțit că încheiem nu doar un interviu, ci o întâlnire cu istoria”. Legănat și adormit cu poveștile de viață ale bunicilor Ana și Constantin, crescut și educat în spiritul valorilor  morale precum: respectul, bunătatea, sinceritatea, loialitatea și solidaritatea, Robert, fiul lui Olimpiodor și Olimpia Antonescu, este astăzi un bun ambasador al frumoasei și legendarei comune Perișani. Pentru realizarea lucrării, autorii au primit un sprijin important din partea domnului Olimpiodor Antonescu, președintele Fundaţiei ,,Nişte ţărani'' . La final, domnul primar Dumitru Leonte a mulțumit tuturor invitaților și participanților, oferind diplome. După acel eveniment cultural bine organizat, poveștile și amintirile bunicilor din Perișani, județul Vâlcea și- au început călătoria către cititorii de toate vârstele, fiind un bun îndrumar despre sinceritate, simplitate, bunătate, iubire de Dumnezeu, de neam și de țară, evlavie și smerenie .

 

Zenovia Zamfir

 

 

 

Fîrtățești, file de poveste

 

Tradițiile și obiceiurile românești sunt zestrea de suflet a țăranilor de pe Valea Cernei. Păstrate și transmisie din generație în generație, ele au fost îmbogățite sau ușor modificate de-a lungul timpului, însă sunt parte din ființa neamului românesc. A rânduit Bunul Dumnezeu să văd lumina zilei, în vatra satului, acolo unde s-a născut veșnicia, cum frumos spunea Lucian Blaga. Ca urmași ai marilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Justinian Marina, Mitropolitul Bartolomeu Anania, am înțeles că avem o datorie omenească și o poruncă Dumnezeiască de a ne cinsti înaintași, de a ne cunoaște valorile culturale și patrimoniale, de a le îmbogăți și a le transmite generațiilor viitoare. Începând cu anul 2009, am inițiat și coordonat numeroase evenimente și manifestări culturale în localitățile natale ale celor doi mari ierarhi vâlceni, la nivel local, județean, național dar și dincolo de granițe. Printre activitățile de suflet, precum Caravana Culturii, Maica Domnului nădejdea noastră - Caravana Iubirii fără frontiere, am gândit împreună cu doamna Luci Trușcă – președinta Ligii Scriitorilor ’’Valeriu Anania’’ și colegii scriitori, proiectul Pelerinaj cultural spiritual pe urmele marilor înaintași Justinian Patriarhul și Bartolomeu Mitropolitul.  Acest pelerinaj este precedat de un concurs de Tradiții și obiceiuri românești, care se adresează elevilor de la școlile generale de pe firul pârâului Cerna. Încă de la prima ediție, 2023, printre participanți și premianți s-au numărat și elevi din comuna Fîrtățești. Mi-a fost drag să văd că alături de cadrele didactice, elevi, părinți, s-a implicat și domnul primar Nicole Voicescu. Dana, soția domniei sale, mi-a fost colegă la Liceul Vasile Roaită, actualul Colegiu Național Mircea cel Bătrân. M-am bucurat să aflu că familia Voicescu, oameni harnici și gospodari , cum se spune în lumea satului, se preocupă și de educația tinerilor din localitate. Este foarte important să avem o generație care să cunoască și să aprecieze comoara, zestrea înaintașilor din care-și trage seva. Se spune că Omul sfințește locul.  La Școala Gimnazială din Fîrtățești, am găsit un colectiv de profesori tineri și dornici de a-și desfășura cu mult profesionalism și multă dedicație, calitatea de dascăli.  Alături de doamna director Andreia Vasile, doamna bibliotecar Ramona Diaconu, doamna profesoară de limba și literatura română Mariana Dinu, a vegheat ca lucrările trimise de elevi la concurs să fie bine structurate , documentate și acolo unde a fost cazul, la poezie, talentul să fie pus în valoare. Atât în anul 2023, cât și anul acesta, festivitatea de premiere a avut loc într-un cadru festiv, la Mânăstirea Suiești iar în anul 2024, în localitatea Glăvile, la Casa Memorială Bartolomeu Anania. Ceremonia, la care au luat parte, elevi, cadre didactice, părinți, scriitori, preotul Dumitru Popa, primarii Iustin Duicu – Glăvile, Alexandru Dediu de la Păușești- Măglași și nu în ultimul rând Nicolae Voicescu – Fîrtățești, a fost urmată de o agapă frățească ( masa de prânz ), oferită de părintele stareț Antim de la Mănăstirea Suiești, sfințită în anul 2017, spre Slava lui Dumnezeu și spre aducerea aminte de un Apostol al neamului românesc, Patriarhul Justinian Marina. Fiindcă această lucrare este dedicată elevilor din localitatea Fîrtățești, la inițiativa doamnei profesoare Mariana Dinu, se cuvine să scriem câteva rânduri despre această zonă frumoasă. De treci codrii – pădurea Cotoșmanu, de mergi pe firul Cernei, cea frumos curgătoare, cu ape limpezi și cristaline, la o răscruce de drumuri ajungi în comuna Fîrtățești. Localitatea rurală din Vâlcea, cu nu mai puţin de 20 de sate componente, este cea mai întinsă comună din județ. Prima atestare documentară vine de la satul Cățetu în 18 ianuarie 1480, satul Rusăneşti în 1483 apoi satul Fârtățeşti în 1510 într-un hrisov semnat de Vlad Călugărul la Târgovişte. Înainte de 1968, localitatea era parte componentă a regiunii Oltenia. Între anii 1968 şi 1989, localitatea a fost parte componentă a județului Vâlcea şi era în aceeaşi componență în care este şi în prezent. Fârtățești a fost una din vetrele importante ale satului românesc medieval, un sat cu o aristocrație boierească, cu importante participări la evenimentele istorice, revoluțiile din 1821, 1848, primul război. În această zonă românii au creat printre primele școli, au apărat identitatea lor, au păstrat și îmbogățit patrimoniul cultural. Cu o vechime de aproape trei decenii în administraţia publică locală, domnul primar Nicolae Voicescu, într-un interviu acordat doamnei Adelina Iorgulescu, spunea „Aici, avem de muncă!”. Asta se reflectă în zecile de biserici, în frumoasele case vechi în stil românesc. Este o localitate în care în ultimii ani, s-au reîntors mulți dintre cei plecați în afară. Printre frumoasele realizări ale domnului primar Voicescu, un loc aparte îl ocupă... mănăstirea ce poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae, clădită pe un vârf de deal din comună, un loc de unde poţi admira toată frumuseţea  zonei. Noi, spunea domnia sa, în același interviu, am contribuit cu materiale de construcţie, cu un utilaj sau două, din partea primăriei, dar contribuţia masivă a fost sprijinită financiar şi benevol de oamenii din comună, de colegii mei din primărie şi de alţi credincioşi ce au văzut în acest loc un mic colţ de rai. Din 2021 am deschis porţile acestui lăcaş de cult, care a fost sfinţit de PS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului şi care a şi fost înzestrat cu moaştele Sfântului Filip, prin bunăvoinţa Prea Sfinţiei sale. Vrem să dedicăm acest loc sfinţit atât pelerinilor, cât şi celor aflaţi în nevoie şi vom continua să contribuim la dezvoltarea acestui aşezământ. În lucrările prezentate la concursul Tradiții și obiceiuri , elevii de la școala gimnazială au descris în cuvinte alese frumusețea localității, creând file de poveste. Zonă binecuvântată de Dumnezeu, comuna Fîrtățești, cu oameni gospodari, cu tineri bine educați va dăinui veșnic.

Zenovia Zamfir

Românii din diaspora găsesc în Biserică nu doar un colț de cer, ci și un petec de pământ românesc

 

Toamna, anotimpul melancoliei și al nostalgiei, anotimpul poeziilor rostite în șoaptă, al versurilor tulburătoare, toamna a sosit învăluită în mister iar noi privim fascinați spectacolul naturii ce defilează prin fața mașinii. Caldă și rece în același timp, mohorâtă, alteori însorită, câteodată tristă, toamna este momentul ideal pentru o călătorie prin lume. „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.” – Nichita Stănescu . Alături de Christa și Ionel Udrea, am plecat la drum odată cu înserarea, am împachetat în bagaje amintirile prețioase de la prima întâlnire cu frații români de la Nuremberg, și ne îndreptăm plini de speranță că vom trăi momente și clipe la fel de emoționante. Revăd pe ecranul imaginației chipul blând al Înaltpreasfințitul Mitropolit Serafim,  smerenia și evlavia din ochii maicii starețe Marina,  zâmbetele și lacrimile de bucurie ale celor ce ne-au primit cu multă prietenie. Am inițiat proiectul ,,Caravana Iubirii fără frontiere, Maica Domnului, nădejdea noastră'' din dorința de a trăi ,, Bucuria de a dărui...bucurie ’’ și Dumnezeu ne-a răsplătit înzecit efortul și zbaterea. Cât de greu a fost, cum am reușit să ajungem în Austria , Germania, Spania, Suedia, cum am dormit uneori în microbuz, cum am mâncat pâine cu slană și ceapă, cum am fost întâmpinați și câte lacrimi am vărsat pe ascuns, doar Bunul Dumnezeu știe. Dorul de țară și de cei dragi te seacă la suflet uneori și singurul leac la kilometri distanță de casă este Domnul Dumnezeul nostru, Biserica și slujitorii ei. Așa am simțit și fiecare întâlnire cu frații din diaspora s-a realizat în Casa Domnului, în Biserică am rostit împreună o rugăciune, am înălțat împreună un imn de Slavă Domnului, alături de preoții sfintelor lăcașe, unele construite din temelie precum cele din Austria, unde preoții parohi, Ion Dura și Emanuel Nuțu au plantat o bucățică de Românie în inima Vienei, alte închiriate dar în care preoții parohi , Andrei Hoha în Suedia, Eugen Barz în Spania aduc liniște și pace în sufletele celor ce le trec pragul. La Nuremberg, din anul 2001, se află sediul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, amenajat în fosta biserică „Epifaniaskirche” (evanghelică), care a fost cumpărată împreună cu două clădiri, monumente istorice, unde se află și Centru Eparhial precum și Mânăstirea ,, Sf. Martiri Brâncoveni ’’, unde funcționează şcoala de pictură Sf. Luca . Biserica a fost mărită prin prelungirea altarului, a pronaosului şi ridicare unei cupole. Ea a fost pictată în tehnica fresco de pictorul Grigore Popescu (Bucureşti). În curtea bisericii a fost ridicată o sală de întruniri de 200 locuri.  Fiecare ediție a ,,Caravanei Iubirii fără frontiere, Maica Domnului, nădejdea noastră'' ( au fost trei până acum ) , a fost o experiență și o lecție de neuitat. În primăvara anului 2024, chiar de ,, Izvorul Tămăduirii ’’ am pășit cu emoție în Biserica din Nuremberg iar după ce s-a finalizat slujba , Înaltpreasfințitul Mitropolit Serafim,  ne-a prezentat fraților români veniți în număr mare în zi de sărbătoare. A fost un moment înălțător ! Într-un interviu realizat de Stelian Gombos, Înaltpreasfinția Sa, sublinia ...<< Fiecare om în această lume s-a născut într-un anumit loc, a fost marcat de o cultură de o tradiție, de o confesiune religioasă căreia îi aparține. Oriunde merge în lume duce cu el această zestre. La fel și noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de acestea ne vom desfigura identitar. Nu putem fi europeni, occidentali, nu pot fi german decât în măsura în care sunt român pentru că asta e identitatea mea >>.  Pe drum spre casă am hotărât cu  Adriana Weimer și Carmen Tania Grigore să punem pe hârtie impresiile și trăirile acelor clipe de poveste. S-a alăturat demersului nostru și Christa Udrea iar la începutul lunii octombrie , 2024, cartea ,,Caravana Iubirii fără frontiere, Maica Domnului, nădejdea noastră'', a văzut lumina tiparului la Editura ,, Ecou Transilvănean ’’, a doamnei Nadia Farcaș. A rânduit Bunul Dumnezeu ca în toamna anului 2024, să revin în Germania și așa cum s-a scris, https://www.facebook.com/profile.php?id=100063536891681,  Biblioteca Județeană "Antim Ivireanul", Vâlcea...<< În perioada 14-16 octombrie 2024, în Nürnberg, Germania, s-au desfășurat mai multe activități în cadrul proiectului ,,Caravana Iubirii fără frontiere, Maica Domnului, nădejdea noastră''. Luni, 14 octombrie 2024, la Parohia Sfântul ,,Mucenic Dimitrie'', cu sprijinul P.C. Pr. Teofil Herineanu, strănepotul vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu al Clujului, doamna Zenovia Zamfir alături de doamna Christa Udrea, membre ale Ligii Scriitorilor " Valeriu Anania " Vâlcea au prezentat cartea ,,Caravana Iubirii fără frontiere, Maica Domnului, nădejdea noastră'', publicată împreună cu scriitoarele Adriana Weimer și Carmen Tania Grigore. În cadrul manifestării, doamna Zenovia Zamfir a transmis mesajul domnului conf. univ. dr. Remus Grigorescu, managerul Bibliotecii Județene "Antim Ivireanul", Vâlcea. Marți, 15 octombrie 2024, egumena, monahia Marina Muntean, stareța Mănăstiri "Sfinții Martiri Brâncoveni" din Nürnberg, a însoțit delegația vâlceană la Mitropolia Germaniei, Europei Centrale și de Nord . Înaltpreasfințitul Mitropolit Serafim al Germaniei, Europei Centrale și de Nord a rostit o binecuvântare și un cuvânt de învățătură, a felicitat autoarele cărții ,,Caravana Iubirii fără frontiere, Maica Domnului, nădejdea noastră'', în care se regăsește și o parte din istoria Mitropoliei, a transmis un mesaj de felicitare colectivului de salariați ai Bibliotecii și conducerii acesteia. Miercuri, 16 octombrie 2014, la sediul Centrului Cultural Româno-German „Dumitru Dorin Prunariu“din Nürnberg, doamna Ionela Van Rees-Zota, fondatoarea centrului și a agenției de presă "Așii Români", dar si a ziarului "Vocea ta" - singurul ziar lunar în limba română din Austria, Belgia, Elvetia, Germania, Franta, Olanda a primit o donație de carte din partea Bibliotecii Județene "Antim Ivireanul '', Vâlcea și volumele ’’Patriarhul Justinian Marina, fiul al Vâlcii Străbune’’, autori: Zenovia Zamfir, George Rotaru , dr. Alin Pavelescu și ,,Caravana Iubirii fără frontiere, Maica Domnului, nădejdea noastră'', autori Zenovia Zamfir, Christa Udrea, Adriana Weimer, Carmen Tania Grigore. Doamna Ionela Van Rees-Zota, a mulțumit domnului director și colectivului de salariații ai Bibliotecii Județene Vâlcea pentru darurile primite și a transmis un mesaj de felicitare pentru frumoasa activitate de promovare a culturii vâlcene >>. Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord, Înaltpreasfințitul Părinte Serafim a oferit un interviu pentru Revista „Deisis”, în care a vorbit despre greutățile pastorației în diaspora. Întrebat fiind despre jertfa preoților din diaspora, Înaltpreasfinția Sa a spus că  << „misiunea în diaspora este, cu adevărat, o misiune apostolică”. „Ca și apostolii, noi toți slujitorii mitropoliei am pornit la misiune «fără toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani» (Luca 9, 3). La ­început, mitropolia n-a avut o biserică proprie sau un sediu episcopal, după cum nici parohiile nu aveau biserica lor sau case parohiale. Și nici salarii! Dar acest lucru s-a dovedit a fi o mare ­binecuvântare”. „Căci atunci când n-ai nimic, ai totul! Dumnezeu mișcă inima credincioșilor ca să-ți vină în ajutor, fie pentru plătirea chiriei ­bisericii, fie pentru înzestrarea ei cu obiectele de cult necesare sau chiar pentru a zidi sau cumpăra o biserică....” >>. Am plecat spre Olanda unde urma să mă întâlnesc cu Mariana Pârvu, o fostă colegă de liceu, cu inima împăcată că și de această dată am trăit clipe pline de iubire și de bucurie . Românii din diaspora continuă să rămână conectați cu patria-mamă, iar dorul de casă și legăturile familiale îi determină să vină cât mai des la Biserică, să-și aline sufletul, să-și găsească liniștea și pacea în Casa Domnului.

Zenovia Zamfir