Arhiepiscopul Calinic Argeșanul, ierarhul iubitor de cultură

 

Turla Bisericii ,, Cuvioasa Paraschiva ’’, strălucea în soarele blând de toamnă, septembrie 2011, imnurile de slavă se înălțau suav spre cer, învăluind întreaga Vale a Cernei, tineri îmbrăcați în costume tradiționale, veseli, urcau Dealul Suiești spre locul unde Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic,  Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, înconjuraţi de numeroşi credincioşi, săvârșau Sfânta Liturghie. Priveam fascinată mulțimea de oameni din fața mea și nu-mi venea să cred. Aceeași nedumerire dar și bucurie o vedeam pe chipul domnului academician Gheorghe Păun. Oameni de cultură, președintele Consiliului Județean Vâlcea de la aceea dată, Ion Câlea, primari, cadre didactice și elevi, locuitorii comunei dar și din zonele învecinate , în costume de sărbătoare, înconjurau Dealul Suieștiului și ascultau liniștiți slujba. După cuvântul de  învățătură rostit, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, care a vorbit și despre Vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian Marina, pentru a cărui evocare ne-am reunit, ne-a recomandat ca pe acele locuri binecuvântate, pe unde odinioară își purtase pașii,, Apostolul neamului românesc ’’, cum l-a numit în scrierile sale, domnul Gheorghe Vasilescu, să se înalțe o Mănăstire, spre Slava lui Dumnezeu și spre aducerea aminte de Patriarhul Justinian Marina. Într-un interviu părintele Traian Valdman, spunea ... ,, Cred că Patriarhul Justinian a fost un dar pe care Dumnezeu l-a făcut poporului român, în vremuri de mare încercare. Preafericirea Sa rămâne în istoria neamului nostru nu numai ca apărător și organizator al Bisericii, al învățământului teologic, al vieții monahale și al asistenței sociale, ci ca apărător al credinței în vremuri grele, ca persoană de mare omenie, ca adevărat părinte al preoților, al călugărilor și al tuturor creștinilor pe care i-a iubit și pentru care a trăit. Veșnică să-i fie pomenirea! ’’  Apoi, Preasfințitul Emilia Lovișteanul m-a prezentat ca scriitoare și m-a invitat să moderez evenimentul cultural, eu fiind inițiatoarea manifestării. Am fost atât de surprinsă și de uimită încât nici astăzi nu știu ce am spus dar se pare că a fost bine după felicitările pe care le-am primit la final. Un singur moment mi-a rămas de a pururi în minte... am întrebat cu gasul tremurând de emoție, de- ar fi să punem cărămidă cu cărămidă să construim o mănăstire, sunteți de acord ? Un – Daaa prelung s-a auzit la unison. Am privit în sus și am văzut aievea chipul Patriarhului, pe care-l cunoșteam din picturi, zâmbind. A fost o clipă pe care o port cu drag în inimă și suflet în chiar dacă mi-a adus multă suferință dar în același timp și multe bucurii. Astăzi, calc cu evlavie și smerenie pe urmele unui,, fiu al Vâlcii străbune ’’ pe care părintele Arsenie Papacioc l-a numit ,, Un Patriarh hărăzit de Dumnezeu să conducă destinele Bisericii Ortodoxe Române  în acele vremuri tulburi ’’. Așa vrednic și cinstind înaintași, l-am cunoscut pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic,  Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, care m-a impresionat profund. Modest, carismatic, cu o mare dragoste de Dumnezeu, cu darul și harul de a propăvădui Sfânta Scriptură, cu grijă de semenii săi, Părintele Calinic, ne-a îndemnat să ne iubim trecutul, să ne îmbogățim zestrea culturală pentru a lăsa la rândul nostru ,, dâre de lumină ’’. De atunci, drumurile noastre s-au mai intersectat, mai ales când a fost mare nevoie de prezența domniei sale, în anul 2013, la un simpozion organizat la Arhiepiscopia Râmnicului și dedicat Patriarhului Justinian Marina. Din biografia Înalpreasfinției Sale, foarte vastă, am selectat câteva repere, https://basilica.ro/arhiepiscopul-calinic-al-argesului-si-muscelului-implineste-80-de-ani/....,,Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului s-a născut în 6 iunie 1944 în localitatea Cracăul Negru, comuna Crăcăuani, județul Neamț.

Înaltpreasfinţia Sa a studiat la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamţ (1959-1964) şi la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1964-1968), absolvind cu lucrarea de licență: Lupta profeților împotriva formalismului (sub îndrumarea Pr. Prof. dr. Nicolae Neaga). În 6 septembrie 1964 a fost hirotonit diacon celib, apoi preot, la 8 septembrie 1964. A slujit ca preot în Parohiile Tioltiur şi Inău din Transilvania (1964-1971). A fost tuns în monahism la Mănăstirea Căldăruşani în decembrie 1971, primind numele Calinic. Aici, a îndeplinit ascultările de muzeograf şi secretar al mănăstirii de metanie (1972-1974), apoi a fost transferat la Mănăstirea Cernica (1974-1977); a fost numit stareţ al Mănăstirii Sinaia (1977-1981), apoi al Mănăstirii Cernica (1981-1985). În 30 septembrie 1985 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titlul Argeşeanul şi cu reşedinţa la Mănăstirea Curtea de Argeş. În această demnitate a fost hirotonit şi instalat în 17 noiembrie 1985. În 12 februarie 1990 Sfântul Sinod a decis reînfiinţarea Episcopiei Argeşului, cu jurisdicţie peste judeţele Argeş şi Teleorman. Ca locţiitor de episcop, în 4 aprilie 1990, a fost numit arhiereul vicar Calinic Argatu Argeşeanul, ales episcop eparhiot în 27 septembrie 1990 şi înscăunat în 18 noiembrie 1990. În anul 2009, prin ridicarea Episcopiei Argeșului și Muscelului la rangul de Arhiepiscopie, a devenit arhiepiscop ’’. De-a lungul timpului Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, s-a dovedit a fi un mare ierarh dar și un bun scriitor, cercetător. Scrierile sale cu tâlc se regăsesc și în postările de pe pagina Facebook , unde a relatat fragmente din volumul  "Toată vremea-şi are vreme", publicată la Editura Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului. A publicat peste 70 de volume și, din anul 2006, este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A primit numeroase premii și distincții, enumerăm câteva. Pe 9 decembrie 2019, Senatul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu i-a acordat Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului titlul de Doctor Honoris Causa, la propunerea Consilului Facultăţii de Teologie „Sfântul Andrei Saguna”, instituție de învățământ teologic cu o tradiţie de peste 230 de ani. În 2012 a primit Premiul pentru proză memorialistică al revistei „Argeș” și, din 2013 este senior editor al revistei. În 2021 a primit Premiul de Excelență al revistei „Regal Literar”, „pentru creațiile literare și pentru cercetările academice publicate, acestea făcând parte din tezaurul culturii române și al Bisericii Ortodoxe, cât și pentru promovarea valorilor autentice creștine, culturale și morale”. A fondat publicațiile bisericești „Argeșul Ortodox”, „Lumină Lină” și „Pastorul Ortodox”.Slavă Domnului și pentru talentul oratoric ! Predicile Înaltpreasfinției Sale merg direct la inima credincioșilor veniți să-l asculte. Multe s-au scris și tot mai multe se vor mai scrie despre ,, Un ierarh misionar, harnic și cărturar ". La împlinirea vârstei de 80 de ani, a fost operat la rotulă, după ce și-a fracturat-o la o slujbă. Cu această ocazie, Patriarhul Daniel a ținut să îi fie alături colegului său din Sfântul Sinod și i-a transmis un mesaj de încurajare și felicitări.

”Înaltpreasfinția Voastră,

Hristos a înviat!

Cu prilejul aniversării a 80 de ani de viața a Înaltpreasfinției Voastre, vă adresăm alese felicitări, dimpreună cu doriri de ajutor sfânt de la Dumnezeu în lucrarea pastorală și misionară pe care o desfășurați.

Astăzi, la ceas aniversar, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra Înaltpreasfinției Voastre și asupra clerului și credincioșilor din istorica eparhie a Argeșului și Muscelului pe care o păstoriți.

Timpul vieții dăruit nouă de Dumnezeu se sfințește prin rugăciuni sfinte și prin fapte izvorâte din iubire smerită și darnică, în care lucrează tainic harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, „Păstorul Cel Bun” (Ioan 10, 11) și „Arhiereul mărturisirii noastre” (Evrei 3, 1), să vă dăruiască însănătoșire grabnică și mult ajutor în continuare pentru slujirea Bisericii noastre și a poporului român!

Întru mulți și fericiți ani, Înaltpreasfinția Voastră!

Cu părintească binecuvântare și frățească dragoste în Hristos,

† DANIEL

Calinic Arhiepiscopul, este iubit de marii ierarhi, de cler, de popor, și se roagă neîncetat pentru noi toți...,, Ajută-ne, Doamne, să avem dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt, în toate zilele vieții noastre, aici și în bucuria Împărăției Tale! "

(PS Calinic Argatu, episcop al Argeșului și Muscelului, Veșnicia de zi cu zi, Editura Curtea Veche, București, 2006, p. 17) .

Iertată să-mi fie îndrăzneala de a scrie despre un ,, slujitor și misionar harnic al Domnului ’’,  ierarhul iubitor de cultură și artă românească, Arhiepiscopul Calinic Argeșanul, dar a fost un privilegiu să-l cunosc !

Cu nădejde și curaj la „Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”

 

România ,, Gradina Maicii Domnului ’’, țara noastră ,, Minunat de frumoasă ”, cum a numit-o Alexandru Vlahuță în cartea ,, România Pitorească ”, este locul de obârșie al  „Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”. Supranumit de mulți credincioși ,, Sfântul Ardealului ”, părintele Arsenie Boca este considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Sfaturile sale au fost publicate într-un număr impresionant de cărţi, iar mormântul său de la mănăstirea Prislop a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România. Despre canonizarea lui Arsenie Boca se discuta încă din 2019. Decizia a fost luată de Preafericitul Părinte Daniel, care a explicat că în teologia modernă canonizare nu înseamnă recunoașterea sfinției, ci înseamnă că persoana respectivă e dată ca model. Din biografia sa extrem de vastă, redăm câteva repere... https://doxologia.ro/viata-sfantului-cuvios-marturisitor-arsenie-de-la-prislop...<< Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și, apoi, la Mănăstirea Prislop. Datorită personalității sale, mii de credincioși veneau să-l asculte.Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie s-a născut la data de 29 septembrie 1910, la Vața de Sus, în Hunedoara. A urmat Liceul Național Ortodox „Avram Iancu” din Brad, pe care l-a terminat ca șef de promoție, în 1929. În același an, s-a înscris la Academia Teologică din Sibiu, pe care a finalizat-o în 1933. A primit, la recomandarea profesorului Nicolae Popovici, o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din București. În paralel, a audiat cursuri la Facultatea de Medicină, ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic, de la Facultatea de Teologie din București. Fascinat de lucrarea „Scara dumnezeiescului urcuș”, scrisă de Sfântul Ioan Scărarul, a tradus-o în limba română în doar cinci luni. În 1935, ca absolvent al Academiei Teologice, a fost hirotesit citeț și ipodiacon. Pe 11 septembrie 1936 a fost hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Muntele Athos. Aici a avut parte de o experiență duhovnicească formatoare în ceea ce privește viața de călugăr, pentru care optase încă din anii studenției de la Sibiu. La întoarcere a adus manuscrisele ce au stat la baza Filocaliei românești. A fost închinoviat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din județul Brașov, iar în Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 fost hirotonit preot și numit stareț al Mânăstirii Brâncoveanu, pe care a renovat-o. După ocuparea țării de către armata sovietică, Cuviosul Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea, pe 17 iulie 1945 și eliberat pe 30 iulie 1945, fiind găsit nevinovat. La data de 14 mai 1948 a fost arestat din nou, pentru vina de a-i fi ajutat creștinește cu hrană pe luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. Atât pentru aceste bănuieli, cât și din cauza notorietății sale printre credincioșii creștini, este schingiuit o lună și jumătate, silit să dea repetate declarații, fiind apoi eliberat. Mitropolitul Nicolae Bălan l-a transferat de la Mănăstirea Sâmbăta, la Mănăstirea Prislop, în noiembrie 1948. Acolo a fost pus stareț, iar după ce lăcașul de cult a devenit mănăstire de maici, a devenit duhovnic al mănăstirii, cu întreruperi în perioadele de arestare și anchetare. Pe 15 ianuarie 1950 a fost arestat pentru a treia oară, urmând să execute detenție „administrativă” la Canal, până pe 23 martie 1951. Eliberarea s-a datorat patriarhului Justinian Marina, care i-a semnalat ministrului Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor. De Rusalii, în 1953, a fost anchetat din nou, apoi dus în arest la Timișoara, Jilava și Oradea pentru 6 luni, din 5 octombrie 1955, până în aprilie 1956.

În anul 1959 i s-a înscenat nereguli financiare, pentru a fi scos abuziv din monahism și pentru a i se interzice să slujească la altar (post-mortem, în 1998, se revine asupra acestei decizii). A urmat pribegia la București, unde a fost tot timpul ținut în marginalitate. A lucrat pe postul de pictor bisericesc, până la pensionarea sa din 1968, rămânând sub supravegherea Securității. După anul 1984 se retrage la Mănăstirea Sinaia, iar pe data de 28 noiembrie 1989 trece la Domnul, fiind în vârstă de 79 de ani. A fost înmormântat, după dorința sa, la Mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989 >>. Multe și de neînțeles sunt minunile săvârșite încă din timpul vieții sale. Potrivit ucenicului său „El a fost dus la Sfântul Munte și a stat 2 ani. A fost hrănit de îngeri cât a studiat Noul și Vechiul Testament”. Părintele Arsenie a stat în chilia unui sfânt, a ținut, ca și Mântuitorul, 40 de zile de post negru și a fost luminat. Atunci a primit darul de a citi suflete și acele puteri divine care au uimit atâția români. „Cum mergi către munte, către pădure, sunt două lacuri și primul e făcut de părintele Arsenie. Pietrele astea mari le ridica părintele Arsenie și avea o putere de neimaginat. Pietre cât masa de mari”, mărturisește un bărbat. Alte minuni... „În lucrarea părintelui Arsenie avem şi cazuri de vindecări miraculoase. A vindecat un orb pe care mai întâi l-a spovedit şi l-a împărtăşit şi apoi i-a zis să iasă din biserică. Cei prezenţi au zis să-l ajute fiind orb, dar părintele i-a oprit zicându-le să-l lase să meargă singur. Ajungând la uşă bolnavul a zis: „Măi fraţilor, eu văzs”. În acel moment i-a revenit vederea pentru toată viaţa. Un om paralizat la par a fost dus cu căruţa la mănăstire şi părintele i-a zis să coboare din căruţă. El a coborât şi de atunci a mers normal”, scriau autorii cărţii „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”, în 2008. O prietenie frumoasă și trainică s-a înfiripat de-a lungul anilor între părintele Arsenie Boca și Patriarhul Justinian Marina, considerat de unii contemporani ,, Un Apostol al neamului românesc ”. La Biserica Drăgănescu, părintele Arsenie Boca a realizat cea mai frumoasă pictură cu chipul marelui ierarh. Documentele vremii atestă grija părintească a Patriarhului Justinian Marina pentru ,, Sfântul Ardealului - https://anomismia.wordpress.com/tag/arsenie-boca-si-patriarhul-justinian-marina/ ... << După cum se știe, începând din toamna anului 1958 (vedeți document mai jos) și culminând  cu Decretul 410 din 1959  – de reorganizare monahală (în fapt de desființare a mânăstirilor),   datat 28 octombrie 1959 (foto mai jos), cea mai mare parte a marilor duhovnici români a fost îndepărtată de la altarele mânăstirești. Între ei a fost și Părintele Arsenie Boca – cel care a trebuit să părăsească în toamna lui 1959 mânăstirea la care slujea atunci – Mănăstirea Prislop din apropierea Hunedoarei, și care a rămas și singurul care nu a mai primit dreptul de a îmbrăca straiul preoțesc niciodată. Cu toată opoziția demnă și foarte curajoasă a Patriarhului Justinian (vedeti aici), noul făgăș pe care o luase anticreștinismul și ateismul nu a mai putut fi stăvilit. Cu toate acestea, Patriarhul Justinian a reușit să îl sprijine pe Părintele Arsenie în anii ce au urmat lui 1959. Așa se face că încă din prima zi a anului 1961 Zian Boca (prenumele său de mirean) a fost angajat la Atelierele Patriarhiei de lângă Schitul Maicilor din București. Din acest loc Părintele Arsenie avea să se și pensioneze, în vara anului 1968 >>. Când sfinții se roagă și Dumnezeu voiește, miracolul se împlinește. În luna septembrie a anului 2011, în localitatea natală a Patriarhului Justinian Marina, la manifestarea organizată în memoria marelui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, Înalpreasfințitul  Calinic Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului a propus construirea unei mănăstiri pe acele meleaguri binecuvântate. Eu care inițiasem aceea activitate am promis împreună cu toți cei prezenți că vom contribui și ne vom ocupa de zidirea sfânt lăcașului. Când am încercat să trecem la fapte au apărut o mulțime de obstacole. Trei ani de zile am luptat cu diverse ,, ispite ”. Când simțeam că numai pot aștepta, numai înțeleg de ce nu se aprobă, domnul George Stan, care avea o vârstă venerabilă iar în tinerețe fusese medicul personal al Patriarhului Justinian Marina, mă tempera cu vorbe frumoase ,, marile realizări se înfăptuiesc cu mari încercări ”. A rânduit Bunul Dumnezeu și în primăvara anului 2024 a venit în fruntea Eparhiei Râmnicului Înalpreasfințitul Arhiepiscop Varsanufie. La prima întâlnire cu oamenii de cultură din Vâlcea pe care a organizat-o în Sala Iosif Episcopul a Centrului cultural Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica din Râmnicu-Vâlcea, i-am spus despre dorința noastră referitoare la marele ierarh vâlcean. În luna septembrie 2014, mă aflam la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, la un simpozion dedicat Sfinților Brâncoveni. Seara mă plimbasem pe aleile din jurul mănăstirii și parcă vedem aievea chipul părintelui Arsenie iar într-un dialog imaginar îi povesteam durerea și neputința mea de a construi mănăstirea mult visată. A doua zi , în timp ce eram în sala de conferințe, am simțit telefonul vibrând, era pe silențios. Privesc ecranul și mă strecor grăbită afară. Înalpreasfințitul Arhiepiscop Varsanufie mă anunța că a fost luată decizia de înființare a Mănăstiri „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”- Suiești, în localitatea natală a ,,Vrednicului de pomenire Patriarhul Justinian Marina ”, și a trimis deja un călugăr în zonă iar eu trebuie să mă ocup de cazare  și toate cele de trebuință. Lacrimile de bucurie estompau chipul părintelui Arsenie Boca ce mă privea zâmbind din zare. Minunile sunt lângă noi, să avem nădejde și curaj, să cerem , să ne rugăm, să fim buni și blânzi, să ajutăm, să sperăm și vom primi. Slujba de sfințire a fost săvârșită duminică, 22 octombrie 2017, de către un sobor de arhierei din care au făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal, și Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Siubiului, înconjurați de preoți și diaconi, în prezența ctitorilor, a obștii monahale, a preoților, monahilor și credincioșilor din Arhiepiscopia Râmnicului, dar și a pelerinilor. Fie numele „Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”, binecuvântat acum și totdeauna !