Amintiri
ale măreţiei trecutului
îngropat de veacuri
Satul
este patria poporului român din vremi imemoriale. Aici suntem acasă
de la început de lume, în sat ieşi din timp şi istorie şi intri
în timpul şi istoria devenite veşnicie.Veacurile şi sutele de
generaţii au ctitorit această matcă şi vatră unde omul este
cuprins de-o lăuntrică şi tainică bucurie şi măreţie.
Satul
a fost, de-a lungul vremii preocupat de formarea omului interior în
spiritul celor mai înalte principii morale pe care le-a avut
umanitatea, cele ale jertfei de sine din iubire pentru aproape, ale
răbdării îndelungi, ale îmbogăţirii sufleteşti, ale însetării
după dreptate şi adevăr. Această rânduială, spirituală ,
păstrată prin viaţa practică două milenii, este moştenirea
noastră cea mai de preţ, indiferent unde trăim şi cât consumăm
din bunurile lumii.Satul românesc este vatra în care s-a plămădit,
s-a păstrat şi s-a promovat conştiinţa naţională,este un izvor
al obiceiurilor, menite să trezească în om dorul
şi
dragul de viaţă, să aștearnă pe chipul său un zâmbet
luminos.De-
a lungul timpului, satul românesc s-a organizat şi s-a dezvoltat în
felurite moduri, cultivând virtuţile poporului român: hărnicia,
dărnicia şi ospitalitatea, satul românesc este cel mai bun exemplu
ce poate fi dat pentru adevărata comuniune dintre mai mulți oameni,
care se bucură să fie împreună, să se ajute între ei în orice
clipă și să înfăptuiască lucruri frumoase de care să se
mândrească.„Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei. / Eu cred
că veşnicia s-a născut la sat. / Aici orice gând e mai încet, /
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar, / ca şi cum nu ţi-ar bate în
piept, / ci adânc în pământ undeva”. Aşa spunea Lucian
Blaga,
în “Sufletul
satului”.
“Eu cred că mai întâi a fost satul şi după aceea au venit
dealurile din jur, ca să păzească frumuseţea asta“,Octavian
Goga.Lumea satului românesc
a fost mereu o sursă de inspiraţie pentru scriitorii neamului
nostru, operele
lor îşi adună seva din acelaşi izvor al folclorului, istoriei şi
al vieţilor sătenilor de diferite vârste, lumea satul fiind în
strânsă legătură cu natura. „Suntem și vom fi totdeauna neam
de ţărani. De aceea, destinul nostru ca neam, ca putere culturală,
atârnă de cantitatea de aur curat ce se află ȋn sufletul
ţăranului – creatorul și păstratorul culturii populare, centru
generator, binecuvântat și rodnic” (Lucian
Blaga). A
rânduit Bunul Dumnezeu să văd lumina zilei în localitatea
vâlceană Stăneşti, pe malul Cernei cu apă limpede şi
sclipitoare în razele soarelui de vară fierbintele, pe acele
meleaguri pe unde odinioară îşi purtase paşii ''Vrednicul
de pomenire Patriarhul Justinian Marina''.
De
mai la deal şi
de peste deal , din Glăvile
Vâlcii
avea să pornească în lume, la 21 martie 1921, Mitropolitul
Bartolomeu Valeriu Anania. Întâlnirea, comuniunea şi colaborarea ,
prietenia şi sprijinul reciproc dintre cei doi mari ierarhi vâlceni
a fost descrisă de cărturarii vremii ca fiind una
providenţială.Mare bucurie, onoare şi recunoştinţă pentru noi
urmaşi care călcăm cu smerenie, evlavie şi recunoştinţă pe
urmele marilor înaintaşi . A îngăduit Bunul Dumnezeu ca împreună
cu Maria Catană, bibliotecar la Biblioteca Publică din Glăvile să
aprindem candela neuitări, marilor ierarhi, Justinian Patriarhul şi
Bartolomeu Mitropolitul.De
două mii de ani, de la întemeierea credinţei creştine, suntem
capabili să ne cinstim locul şi neamul, să ne omagiem eroii
istoriei, martirii credinţei precum şi personalităţile marcante,
universale şi naţionale, care şi -au
pus amprenta pe istoria, veacurile şi locurile străbune, cu viaţa
şi cu învăţăturile ori scrierile lor mult folositoare!
Comuna
Glăvile, este situată în partea central-estică a judeţului
Vâlcea, pe traseul şoselei de la Rm. Vâlcea - Şirineasa -
Drăgăşani, printre dealuri acoperite de păduri, livezi de pomi
fructiferi şi păşuni naturale ce încântă privirea călătorului.
Despre
frumuseţea localităţi, în cotidianul Râmnicu Vâlcea Week din 18
iunie 2019, jurnalistul Liviu Popescu ne spune...''Pe
Valea Pescenei, pe vechiul drum al transhumanţei, se află una din
cele mai frumoase comune vâlcene, o inimă din Oltenia adevărată,
o frântură din frumosul judeţ al Vâlcei.Ne
referim la Glăvile. Un loc enigmatic ale cărui poveşti se pierd în
negura timpului. Oameni liberi până în secolul al XIV-lea, cei din
Glăvile şi-au inspirat numele satului din legendele Valahiei,
legende cu draci, zmei sau şi Cosânzene, cu lupte aprige cu turcii.
Un sat românesc care aduce toată România veche în prezent.
“Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti
alte peisajele rustice superbe, le avem şi noi. Şi nu numai că le
avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti. Dealuri,
pădurile noastre, tradiţiile, verdele nostru, zăvoaiele. Păstorii
noştri, poate că sunt eu mai subiectiv, dar România e frumoasă şi
Glăvile face parte din ţara asta”, spune Iustin Duicu, primarul
localităţii.Glăvile începe la marginea Pescenei şi se duce
plăcut în subcarpaţii Vâlcii, spre Olteanca, acolo, unde este
vechiul loc al Valahiei frumoase,un ţinut de poveste, locuit de
oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată.În
Glăvile convieţuiesc oameni pentru care
tradiţia a însemnat ceva aproape sacru, cu reguli de bunăcuviinţă
creştină, cu obiceiuri şi rânduieli bine conturate şi respectate
cu sfinţenie.Oamenii din Glăvile sunt
mândri, iubitori, sociabili, îşi iubesc locul şi nu ezită să îl
arate celor ce doresc să îl vadă. De-a lungul istoriei, bărbaţii
au fost recunoscuţi pentru curajul lor în luptă iar femeile pentru
ţesături, pentru rostul casei. Aşa s-a născut comunitatea din
Glăvile''. Născută,
crescută , educată pe aceste meleaguri de doină şi legendă,
doamna Maria Catană a ales profesia de bibliotecar din dragoste de
locurile natale, pentru frumuseţea profesiei de bibliotecar pe care
a realizat- o cu
mult profesionalist şi dăruire, pentru a fi în slujba comunităţi
şi a promova valorile tradiţionale şi culturale din zona
binecuvântată de Dumnezeu de pe Valea Pesceanei.Cât timp a slujit
pe altarul culturii din Glăvile, Maria a organizat numeroase
activităţi dedicate portului tradiţional, folclorului popular,
simpozioane dedicate personalităţilor locale.A participat la
concursuri populare cu formaţi de dansatori din localitate şi a
obţinut mai multe premii
care au pus în valoare tradiţiile şi obiceiurile satului românesc,
a promovat costumul popular, multă vreme ''lada
de zestre'' a
Glăvilor a fost cunoscută şi apreciată la nivel judeţan şi
naţional.Alături de familie, soţul şi cei doi copii, împreună
cu formaţia de dansatori profesionişti a colindat ţara în lung
şi- n lat pentru
a promova valorile tradiţionale specifice comunei Glăvile.La
31 ianuarie 2011, am fost părtaşi la naşterea în viaţa cea
veşnică a unui mare cărturar, scriitor, teolog, ierarh,
mărturisitor al istoriei milenare româneşti, totodată apologet al
dreptei credinţe creştine – Arhiepiscopul şi Mitropolitul
Bartolomeu Valeriu Anania, care şi-a purtat cu toată demnitatea şi
încrederea în Dumnezeu crucea vieţii şi a suferinţei, vreme de
mai mulţi ani! Vrednicul de pomenire Bartolomeu Valeriu Anania a
păstorit meleagurile Transilvaniei străbune şi Ardealului
strămoşesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 – 2011, ca
Arhiepiscop al Vadului Feleacului şi Clujului iar din anul 2006 (şi)
ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului!Născut
pe frumoasele plaiuri vâlcene, în comuna Glăvile, marele ierarh, s
a făcut remarcat prin câteva trăsături şi calităţi distincte:
maturitatea,cunoaşterea şi bogata experienţă, înţelepciunea
pastorală şi duhovnicească, prin ataşamentul faţă de valorile
spirituale, perene ale poporului nostru, prin tenacitatea şi
perseverenţa specifică
marilor caractere,
prin cultura teologică, luciditatea şi spiritul critic însoţit de
foarte multă înţelegere şi condescendenţă, prin spiritul de
disciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu
fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susţinute
într-un mod foarte cerebral, lucid şi vertical, concis, coerent dar
şi consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!
Dar
mai presus de toate a fost un om de o sinceritate, fermitate
,discreţie şi modestie ieşite din comun, care îţi inspirau
foarte multă încredere, confort sufletesc şi dragoste faţă de
valorile eterne ale culturii şi spiritualităţii noastre romăneşti
şi ortodoxe!Atât contemporanii cât şi posteritatea îi vor
acorda, totdeauna, cinstea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită
pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost şi însemnat (sau ar
trebui să însemne) în conştiinţa şi în memoria noastră
colectivă .
Trecerea
la cele veșnice a Părintelui
Mitropolit Bartolomeu,
a adus în activitatea doamnei Mariei
Catană o responsabilitate imensă, aceea de a ţine veşnic aprinsă
făclia neuitări marului ierarh.Din anul 2011 până în anul 2020
în fiecare lună ianuarie şi martie, la Glăvile s-
au organizat activităţi cultural religioase în memoria şi spre
aducerea aminte a marelui ierarh şi cărturar Bartolomeu Valeriu
Anania. Deşi nu a fost uşor, doamna Catană a vegheat ca Părintele
Mitropolit să fie cinstit cum se cuvine în locurile natale, locuri
sfinte pentru fiecare dintre noi.Cu binecuvântarea
Înaltpreasfinţitului Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în
colaborare cu Biblioteca Judeţeană ''Antim
Ivireanul''
Vâlcea, cu sprijinul autorităţilor locale, cu ajutorul domnului
primar Iustin Duicu şi al preoţilor din parohia Glăvile şi din
localităţile învecinate , cu participarea elevilor şi a cadrelor
didactice de la Şcoala Gimnazială din localitate , Mitropolitul
Bartolomeu Anania a fost cinstit şi evocat cum se cuvine la nivel
local,judeţean şi naţional. La aceste evenimente de mare amploare
au participat oameni de cultură, monahi şi monahi din toată ţara.
În ultimul capitol al acestei lucrări am inserat câteva articole
din publicaţiile vremi care descriu pe larg manifestările
organizate, personalităţile care au participat, cărţile şi
revistele lansate cu aceste ocazii.Doamna Maria Catană este
promotoare unui eveniment special în viaţa Mitropolitului
Bartolomeu.În anul 2001 când a împlinit frumoasa vârstă de 80 de
ani a fost declarat cetăţean de onoare al comunei Glăvile, toate
demersurile fiind făcute de doamna bibliotecar Catană.La ceremonia
de decernare a titlului a venit însoţit de numeroşi preoţi din
Cluj, Vâlcea, de Înalpreasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul
Râmnicului. A fost un moment cu mare încărcătură emoţională la
care a participat întreaga comunitate din Glăvile.În anul 2019,
Înalpreasfinţitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului împreună
cu domnul Iustin Duicu, primarul comunei Glăvile au hotărât să
amenajeze o casă memorială în cinstea marelui prelat, om de
cultură, care a contribuit la punerea pe hartă a comunei. Se pot
scrie manuscrise despre marele cărturar vâlcean , timpul
cerne aşa
cum spunea Mircea Eliade iar dâra de lumină lăsată în urma sa va
străluci şi mai mult.Lucrarea doamnei Maria Catană aduce în
actualitate măreţia
trecutului
îngropat de veacuri pentru ca generaţiilor viitoare să cunoască
faptele înaintaşilor
ce
i-au
acoperit de glorie.Ea reprezintă un dar de suflet pentru cei ce au
sfinţit locurile binecuvântate de Dumnezeu ale comunei Glăvile, un
îndemn pentru cei ce vor veni la cunoaşterea şi promovarea
valorilor cultural spirituale.
Zenovia
Zamfir
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu