Somn lin, suflet blând

Este greu să vorbeşti despre un scriitor în plină efervescenţă creatoare la trecut. Este greu să anunţi că Ştefan Nemecşek , numai este printre noi când doar în urmă cu două luni de zile organizase festivitatea de premiere a concursului ''Mineriada internaţională a tinerilor liceeni'', la Vulcan . Uneori cuvintele sunt prea puţine pentru a descrie un Om , un jurnalist , un scriitor şi mai presus de toate un prieten al Vâlcii , al tinerilor liceeni şi al scriitorilor de pretutindeni.În perioada 2012-2014 , Ştefan Nemecşek devenise o prezenţă constantă în Râmnicu Vâlcea .Ediţia a II a concursului a fost lansată la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea şi adjudecată de tineri de la Liceul Tehnologic Oltchim , printre care Patricia Gherman dar şi de Alexandru Crăciun de la Călimăneşti. Cunoscător al mineritului , prieten al ortacilor , născut şi crescut în Valea Jiului , Ştefan a considerat că prin cultură , prin evenimente culturale , tinerii pot schimba opinia publicului despre violenţă , despre Valea Jiului.„Televiziunile, ziarele şi nu numai, se întrec în a comemora violenţele minerilor din Valea Jiului, săvârşite cu mulţi ani în urmă. Intrigat de cele revăzute a nu ştiu câta oară, mineri cu cozi de topor lovind în stânga şi dreapta, imobile şi maşini incendiate, violenţe săvârşite de indivizi-mineri care nu erau mineri, imagini care au ampretat imaginea Văii Jiului cu un stigmat necuvenit, decid organizarea unei contraacţiuni culturale, care să fie săvârşită de fiii şi fiicele celor acuzaţi de derularea violenţelor de tristă amintire”, spunea Ştefan Nemecşek.Cea de-a treia ediţie a Concursului literar al liceenilor precum şi a premiului Literar „Ştefan Nemecsek” a fost lansat la finele lunii noiembrie 2013, la Mănăstirea Cozia. La eveniment au paticipat nume reprezentative din jurnalistica românească, scriitori cunoscuţi precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale. Si la această editie tineri vâceni au fost laureaţi:Elena Burcuş , Mădălina Diaconu , iar la Liceul ''Constantin Brâncoveanu'' din Horezu a ajuns placheta trofeului. Despre Ştefan ştim:în anul 1956, luna iunie, ziua 19, într-o casă de colonie din cartierul KOKOSVAR - Vulcan, se naşte Ştefan NEMECŞEK, primul copil al familiei Susana şi Ştefan NEMECŞEK. Urmează cursurile primare la şcoala Generală nr. 4 şi nr. 5 Vulcan. În anul 1975, termină cursurile Liceului Real-Uman din Vulcan. În anul 1981 termină cursurile Facultăţii de Maşini şi Instalaţii Miniere din cadrul Institutului de Mine Petroşani, obtinând licenţa în electromecanică-tehnologică. Cinci ani mai târziu, obţine licenţa în ziaristică, absolvind cursurile Facultăţii de Ziaristică Bucureşti. Preocupat de continuarea studiilor şi perfectarea pregătirii jurnalistice obţine un masterat în filosofie-jurnalism fiind şeful primei promţii de master specializare filosofie-jurnalism din România, la Facultatea de Filosofie şi Jurnalism Bucureşti. Continuă studiile doctorale fiind doctorand al Institutului de Filosofie şi Psihologie "Constantin Rădulescu Motru" din cadrul Academiei Române (specializarea filosofie-psihologie) şi doctorand al Facultăţii de Filologie şi Istorie din cadrul "Universităţii 1 Decembrie" 1918 Alba Iulia, specilizarea Jurnalism şi comunicare. La începutul anului 2008 autorul reuşeşte să scoată de sub tipar încă doua volume cu tematică filsofică: "Teme filosofice mereu actuale" şi "Politică, religie şi morală". Încă de la lansarea cărţilor acestea s-au bucurat de o atenţie deosebită "Controverse filosofice" şi "Toleranţa în filosofia lockeeană" au reuşit să depăşească limitele judeţului Hunedoara, graniţele ţării, fiind apreciate chiar într-o bază NATO din Germania, la Parlamentul European şi Consiliul Europei de la Strasbourg, unde a avut loc o lansare oficială.
Cele doua volume ale "PRESEI HUNEDORENE (de la origini până în prezent)" apărute la Editura Realitatea Românească (editor ing. Daniela Miklos, coperta ing. Elisabeta Kocsik, ing. Cristian Nemecşek, tehnoredactarea computerizată ing. Zoltan Miklos, ing. Cristian Nemecşek, Adrian Catana, Culegere text Mădălina Căprar, corectura Ioan Dubek, Anamaria Nedelcoff) fiind apreciate ca lucrări originale şi inedite primesc Premiul Naţional al Uniunii Ziariştilor Profesionişti pentru carte de presă. Mai mult decât onorabil pentru autor a fost acţiunea de lansare a "PRESEI HUNEDORENE (de la începuturi până în prezent)" la Muzeul Naţional de Istorie din Cairo, cele două volume de istorie jurnalistică hunedoreană găsindu-şi loc împreună cu "Toleranţa în filosofia lockeeană" şi "Controverse filosofice" pe rafturile Bibliotecii din Alexandria şi în sacra bibliotecă a Mănăstirii Sinai, una dintre cele mai valoroase biblioteci creştine din lume.
Prin temele abordate, prin expunerea ideilor filosofice într-un limbaj accesibil, fară ca cititorul să aibă nevoie de un dicţionar filosofic pentru a înţelege şi reţine problematica prezentată, volumele "Teme filosofice mereu actuale" şi "Politică, religie şi morală" cunosc acelaşi succes de librărie, tirajele tipărite fiind epuizate chiar mai repede decât credea autorul.
Pe Ştefan l-am cunoscut în primăvara anului 2012 când împreună cu domnul Virgil Şerbu Cisteianu am vizitat mai multe localităţi din Basarabia. Un om bun , un jurnalist şi scriitor cu vocaţie de ctitor. Ne-am revăzut la diferite manifestări culturale organizate în Valea Jiului , Vâlcea , Curtea de Argeş. Acum la finalul călătoriei- Somn lin, suflet bun!

Zenovia Zamfir

Întru unire şi comuniune la Bibliotecă

Biblioteca a fost şi este un izvor nesecat de cunoaştere,o poartă deschisă către lume, visare,imaginaţie,aventură şi lectură.Biblioteca poate fi considerată un templu al cărții, al discursului în compania celor mai de seamă spirite ale culturii universale, un univers magic în care, marii visători şi gânditori ai umanității, au transmis generațiilor următoare zestrea lor de gânduri și sentimente. Biblioteca Judeţeană ''Antim Ivireanul'' Vâlcea este într-o permanentă căutare, modernizare, adaptare a ''vremilor'' şi ''vremurilor''.

O nouă dimensiune a bibliotecii publice: activităţile social- culturale a prins contur şi s-a dezvoltat în ultimii ani. Proiectele precum: '' Iubirea de aproapele meu'', ''Copilăria- bucuria tuturor'', ''Caravana Culturii'', '' Pe urmele marilor ierarhi vâlceni Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul'', ''Pe drumuri de istorie,credinţă şi cultură'' realizate în colaborare cu Arhiepiscopia Râmnicului, Liga Femeilor Creştine Ortodoxe Vâlcea, Societatea Culturală ''Anton Pann'', Clubul de Presă Valea Jiului'', Asociaţia ''Rusidava Culturală'' Drăgăşani, Societatea Culturală Apollon- România, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea au creat o paletă largă de preocupări şi au reprezentat Biblioteca Judeţeneană ''Antim Ivireanul'' în judeţ, ţară şi dincolo de graniţă: Cernăuţi, Chişinău. Iubirea este o taină pe care Dumnezeu a pus-o în sufletul omului, care are la baza ei jertfa. Nu există jertfă fără iubire şi iubire fără jertfă. Despre iubire nu se poate vorbi artificial. Iubirea înseamnă lacrimi, suferinţă, părere de rău. Iubirea înseamnă a te gândi, a te implica, a trăi, a colabora, a ajuta, a sprijini, a mângâia, a da sfat, tot ce se face din punct de vedere al binelui. Lumea de astăzi are mare nevoie de dragoste. Trăim într-o lume în care se vorbeşte mult despre iubirea celorlalţi, într-o lume preocupată de comuniune. La începutul anului 2013 am inițiat proiectul ''Iubirea de aproapele meu'' care presupune deplasarea în Centrele Sociale și Centrele de Plasament, lunar, pentru a aduce o rază de lumină și un strop de bucurie semenilor noștri aflaţi în suferinţă indiferent de vârstă, apartenență socială, convingeri religioase. De-a lungul timpului am fost în Centrele Sociale din: Lădeşti, Bălceşti, Milcoiu, Govora, Bistriţa, Lungeşti, Zătreni, Măciuca, Lupeni, Buzău, în Centrele de Plasament din Ostroveni și Nord. Momente frumoase, clipe de iubire, zâmbete și bucurii am împărtăşit cu semenii noștri,deasemenea s-au stabilit relații de prietenie și colaborare, am fost răsplătiţi cu vorbe și gâduri alese.Ideea de a porni pe urmele marilor ierarhi vâlceni a venit de la marele adevăr :județul Vâlcea cu istoria sa milenară, înconjurat de o salbă de mănăstiri și staţiuni balneoclimaterice este şi zona cu mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhul Justinian Marina, Mitropolitul Bartolomeu Anania şi Mitropolitul Efrem Enăchescu. Astfel,joi 7 iunie 2017, împreună cu o delegaţie de vâlceni coordonată de domnul Duicu Justin -primarul comunei Glăvile, doamna bibliotecară Maria Catană -Biblioteca Publică Glăvile şi preot Dumitru Popa am onorat invitaţia de a păşi ''pe urmele marilor ierarhi vâlceni la Cluj Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul''. După vizitarea criptei ierarhilor din Catedrala Mitropolitană unde şi dorme somnul de veci mitropolitul Bartolomeu Anania şi un moment de reculegere , la ora 13,30 grupul însoţit de Mădălin Gheorghe Trohonel a primit binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei Andreicuţ Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului la reşedinţa Mitropolitană din Cluj-Napoca .în timpul întâlniri a fost evocată viaţa şi activitatea ierarhilor vâlceni ''pe ogorul Domnului''. ''Cunoscând trecutul, vom şti să preţuim prezentul şi să ne pregătim viitorul ''. Istoria, credinţa şi cultura apropie inimile când scopul este unul nobil-Acela de a face bine.Pentru a recompensa activitatea pe care au desfăşurat-o în cursul anului şcolar, Clubul de Presă din Valea Jiului a organizat elevilor de la Şcoala Gimnazială nr. 3 din Lupeni o excursie educativă în judeţele Sibiu şi Vâlcea. Excursiile contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezesc dragostea şi interesul pentru natură şi respectul pentru frumuseţile ei.Proiectul a avut ca şi scop, ca, printr-o excursie amănunţit pregătită, să facă cunoscut celor interesaţi elemente din: geografia locurilor, istorie, cultură, religie şi nu în ultimul râd, tradiţie şi legendă, naţionale. Despre ''Caravana Culturii'' putem spune ca:..''La început a fost...ideea. Apoi o mână de împătimiți ai condeiulului dar și ai culturii au crezut că trebuie să pornească la drum pentru a face cunoscute creațiile lor și ale altor confrați din mai multe localități ale țării. Ajunsă la cea de-a doua ediţie, ''Caravana Culturii'' a fost un turneu pentru înfrăţire şi colaborare pe zonă culturală, lansări de cărţi, serate literare şi întâniri cu membrii Cenaclurilor literare din ţară''.Spaţiu de unire şi comuninune, Biblioteca Judeţeană ''Antim Ivireanul'' Vâlcea este considerată pe bună dreptate Templu Culturii Vâlcene.

Zenovia Zamfir

Suferinţa calea spre bucurie

Un mare duhovnic contemporan spunea că drumul sau calea spre desăvârşire trece în mod obligatoriu prin proba ispitelor, a încercărilor sau necazurilor fără de voie, a suferinţelor trupeşti şi sufleteşti. Nu putem gusta din bucuriile raiului, fără a sorbi din cupa amară a încercărilor. ''Am crezut tot timpul în visele mele și am realizat că scrierea visului funcționează, ajută la împlinirea lui. E atât de plăcut când recitești un vis și urmărești etapele prin care se realizează! Capeți o mare încredere în tine și o claritate a scopurilor cum nu ai mai avut înainte”, sună un cuvânt, de învățătură am putea spune, al scriitorului Ilorian Păunoiu. Vestea plecării lui Ilorian Păunoiu''puţin printre stele'' i-a îndurerat profund pe toţi cei care l-au cunoscut şi i-au apreciat creaţia şi activitatea. 'Nu sunt victimă şi niciodată nu mi-a plăcut să mi se spună aşa. Sunt un învingător, pentru că nu am renunţat niciodată la iubire, la frumos, la frumosul din oameni, la frumosul naturii, la frumosul primăverii, la frumosul reînvierii. Sunt un om normal ca toţi ceilalţi, am avut privilegiul poate să fiu prietenul lui Dumnezeu, prin acest har de a scrie. Acest volum de eseuri aş dori să fie citit de prieteni ai lui Dumnezeu, cu inima, aşa cum eu l-am scris, simţindu-l. Dumnezeu înseamnă iubire, Dumnezeu este iubire. Iubirea ţine de suflet, de adâncimile luminoase ale gândului curat. Cea mai frumoasă poveste a vieţii lăuntrice este poezia fiecărui suflet, unic, indivizibil, microcosmos şi taină neatinsă de miasmele cotidiene, de foşgăiala nebună a unei lumi în derivă, a unei societăţi de consum care, în fapt, ne consumă sufletul şi setea lui de zbor spre sfere mai pure'', mărturisea Ilorian . De la părinţii săi, Constantin şi Ioana, oameni gospodari, care l- au crescut cu multă dragoste a primit o educaţie religioasă bazată pe fundamentele Bisericii Ortodoxe. Acest lucru i-a marcat viaţa şi creaţia literară. Drumul spre fericirea veşnică a raiului trece de cele mai multe ori prin suferinţă, iar calea strâmtă, aspră şi cu lacrimi, ce conduce spre el o constituie aceste necazuri. Poarta de trecere de la bucuriile efemere, trupeşti şi lumeşti, la cele înalte, duhovniceşti este de cele mai multe ori o poartă a suferinţei. Doar trăind în durere, vom putea transforma suferinţa în împlinire şi bucurie sufletească, slăbiciunea în putere şi revolta în smerită mulţumire. Pentru Ilorian suferinţa fizică , aceea boală nemiloasă ''distrofie musculară progresivă de tip Duchenne, boală nevindecabilă, care progresiv, a dus la atrofierea gravă a segmentelor neuromusculare'' nu părea o povară ci mai degrabă o bucurie. Citea, publica articole şi cărţi, mergea la evenimente culturale , avea mulţi prieteni şi tineri în jurul său , primea şi oferea ajutor cu multă demnitate. În ziua când ne-am luat răman bun de la Ilorian Păunoiu pentru ultima dată , am hotărât să publicăm o lucrare în memoria sa. Pe data de 14 decembrie 2016, când ar fi implinit vârsta de 52 de ani, am organizat o serie de evenimente dedicate celui ce a fost '' Poetul iubirii şi al suferinţei”. După slujba de pomenire săvârşită la mormântul din localitatea natală a urmat manifestarea “ In memoriam – Ilorian Păunoiu” care s-a desfăşurat la Biblioteca Judeţeană '' Antim Ivireanul'' Vâlcea şi unde au fost lansate lucrările “Am plecat puţin printe stele'', ediţie îngrijită de Bogdan Popian şi “ In Memoriam – Ilorian Păunoiu'', ediţie pe care am realizat-o în colaborare cu doamna Liliana Ghiţă Boian. În această Antologie am considerat că se cuvine să publicăm o parte din poeziile rămase pe pagina lui Ilorian, impresii şi amintiri ale prietenilor . Cităm: ...''Astfel - din suferinţă şi speranţă, însoţite de o emoţionantă dragoste de viaţă şi de o voinţă puţin comună - se va naşte treptat unul dintre scriitori cei mai originali şi mai înzestraţi ai Vâlcii şi ai ţării, apreciat ca atare de reputaţi scriitori şi critici literari, precum Taşcu Gheorghiu, Constantin Zărnescu, Elisaveta Novac, Bartolomeu Anania (peste ani, aproape de zilele noastre, recomandarea înaltului prelat va cântări greu, alături de cea a poetei din Cernişoara Vâlcii, la primirea lui Ilorian în rândurile membrilor Uniunii Scriitorilor din România)'', spunea Ion Soare în revista ''Lumina Lumii'', 2016.

''La moartea unui poet- Literatura de azi Ce destin potrivnic ne face să scriem uneori despre oameni doar în momentul plecării lor? ...Ilorian Păunoiu a fost. În dimineaţa acestei zile de 7 septembrie ne-a părăsit. A fost poet, ne-a fost coleg, trendsetter al platformei ''Literatura de azi'', om prin care a curs sânge, viaţă, durere multă, uneori, rar, bucurie, dar totdeauna demnitate, dragoste de oameni şi simţire infinită'', a scris Camelia Radulian.

''Mi-e greu să-mi pun gândurile pe hârtie când e vorba de ILORIAN şi asta pentru că dincolo de prieten ,am descoperit multiple valenţe,un poet al iubirii depline, un nobil pământean, un creştin profund,un militant neobosit pe meterezele unui partid moral, un model de viaţă pentru toate vârstele şi categoriile socio-umane.Tot ceea ce a reuşit a fost din incomensurabila sa iubire' se mărturiseşte doamna doctor Rita Dumitraşcu.

''În loc de postfață .. Nu știu dacă aș fi avut posibilitatea să-l simt pe Dumnezeu așa de aproape de mine dacă nu aș fi avut șansa să-l întâlnesc pe Ilorian Păunoiu...Nu știu dacă aș fi putut să retrăiesc peste mulți ani risipiți pe cărările vieții aceeași emoție dureroasă pe care mi-a provocat-o în adolescență suferința unei rude apropiate care a suferit de aceeași maladie, dacă nu aș fi avut bucuria întâlnirii cu Ilorian Păunoiu... Și nu știu nici dacă am suferit mai mult atunci, când înfloreau mugurii compasiunii, dar și ai inutilității mele umane sau acum, când dincolo de impon-derabilitatea neputinței fizice am simțit zâmbetul cald, apropiat, serafic al lui Iorian Păunoiu'',Liliana Ghiţă Boian în lucrarea'' In Memoriam -Ilorian Păunoiu''.

Iubirea este o taină pe care Bunul Dumnezeu a strecurat-o în sufletul nostru. Prin şi din iubire ne desăvârşim, '' căci dacă dragoste nu e , nimic nu e '' , ...''şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt,'' Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel . Aşa l-am cunoscut pe Ilorian, cu multă iubire de Dumnezeu şi semenii săi, poet al iubirii , un om printre oameni, cu multă dragoste şi dăruire de sine pentru cei din jur. În ciuda fragilităţii fizice, Ilorian transmitea putere, din puţinul său reuşea să ajute şi pe alţii, deşi suferind era mereu zâmbitor, a fost şi va rămâne un exemplu de voinţă şi reuşită''.

Ilorian avea un har aparte, când începea să vorbească strălucea, răspândea pace şi lumină, era un orator desăvârşit şi cânta foarte frumos. Dăruind vei dobândi negreşit împlinire din zâmbetul celui care a primit de la tine . Nu dăruiţi pentru a primi, nu dăruiţi dacă nu simţiţi, nu dăruiţi dacă doriţi recunoaştere, pentru că ea nu va veni. Dăruiţi din puţinul vostru un zâmber, o clipă de alinare, o secundă ce poate schimba viaţa unui om, spunea adesea Ilorian.

Zenovia Zamfir

Caravana culturii, a iubirii si a unirii

La început a fost...ideea. Apoi o mână de împătimiți ai condeiulului dar și ai culturii au crezut că trebuie să pornească la drum pentru a face cunoscute creațiile lor și altor confrați din mai multe localități ale țării. Ajunsă la cea de-a doua ediţie, „Caravana Culturii“ a fost „un turneu pentru înfrăţire şi colaborare pe zonă culturală“, lansări de cărţi, serate literare şi întâlniri cu cenaclurile literare din ţară''Caravana Culturii este...vestitoarea renașterii sentimentelor uitate, aripa cutezătoare a unui zbor spre înalt și de ce nu, fiorul magic al unei iubirii irepetabile. A venit clipa a ne bucura...a spune lumii că există atitudine prin cuvânt...că visele nu pot fi oprite de necuvântătoare și nici de pietre ce se visează statui...Caravana Culturii pariază pe iubire și prietenie ''...Constantin Triţă. Caravana Culturii ,ediția a II-a, s-a desfăşurat în perioada 12-19 august, în mai multe orașe din țară: Curtea de Argeș, Drobeta Turnu Severin, Timișoara, Baia Mare, Satu Mare, Târnăveni, Sighișoara și Râmnicu Vâlcea După debutul de la Curtea de Argeş unde s-au revazut cu poetii si scriitori de pe ambele maluri ale Prutului,, membrii Caravanei Culturii au pornit spre mănăstirea Arnota unde au fost întâmpinaţi de maica stareţă Ambrozia. Frumusetea si linistea locului, bucuria comuniuni cu Dumnezeu, ospitalitatea gazdelor i-a incantat si emotionat pe toti. Ctitorită de Matei Basarab între anii 1633-1634, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", pe temelia unei biserici mai vechi, Mănăstirea Arnota este situată la 56 km de Râmnicu Vâlcea, aproape de Mănăstirea Bistriţa. „Conform unei legende, Matei Basarab a zidit mănăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în nişte stufărişuri, fiind urmărit de turci", povesteşte măicuţa Ambrozia, stareţa Mănăstirii Arnota. Arnota este considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.Apoi... ''La Casa tineretului Drobeta Turnu Severin, am primit şi sărbătorit poezia, muzica, prietenia, cu Caravana Culturii, un proiect naţional, la care am fost, şi la această a doua ediţie, gazde în a doua ei zi de desfăşurare.

Mulţumiri partenerilor noştri: Fundaţia pentru tineret, Asociaţia cultural-educaţională STEF, Centrul cultural "Nichita Stănescu", Asociaţia tineretului liber Mehedinţi, doamnei Carmen Stanescu , doamnei Cherciu Rodica, restaurant-pizzeria Kripton, hostel Tineretului, hotel HIP, Asociaţia cultural-sportivă Hinova. 

Alin Ghiciulescu a venit în "Caravana..." în calitate de poet şi de jurnalist, dar a venit însoţit şi de un grup de patru foarte tinere domnişoare, membre ale A.S.G Hnova,care au cântat sau au recitat. Între ele, şi cele două fiice ale sale, Maria şi Alina (cea mică) - vezi foto. Prezenţa lor a înseninat atmosfera manifestării, ele, toate patru constituind şi grupul care a întâmpinat membri "Caravanei..." cu pâine şi sare, la intrarea în Casa tineretului.

La fel de tineri, în manifestarea de la Casa tineretului, au fost şi Adelia Cherciu - actriţă, Iulia Mitrache, poetă sau Tony Paraschiv, poet, care au subliniat nevoia de infuzie de tineri talentaţi în spaţiul cultural contemporan, inclusiv severinean''...ne transmite domnul Dan Şalapa. La Timişoara, domnul Titi Bălan subliniază...’’În urbea noastră întâmplarea literar muzicală a avut loc în Curtea cu Castani a Centrului de Cultură Județean de pe strada Pacha. De aici Caravana pleacă La Baia Mare apoi la Satu Mare , Târnăveni ,Sighişoara şi la final Râmnicu Vâlcea.

La noi seara a fost plină de evenimente culturale. De la lansarea unei carți de serioasă evocarea a celui ce a fost Patriarhul Justinian Marina până la tineri debutanți ai scrisului și până la muzică de petrecere a fost câte ceva din toate.

De asemenea din programul serii au atras atenția lansări de carte, recitări de muzică și poezie, socializări cu muzică folk și romanțe''... Pe tot parcursul călătoriei membrii Caravanei Culturii au fost întâmpinaţi cu bucurie,trataţi cu respect , consideraţie, s-a lansat şi oferit în dar ca un semn de prietenie şi preţuire reciprocă cartea '' Jurnal de călătorie – Caravana Culturii''. Ca reprezentantă a Bibliotecii Judeţene ''Antim Ivireanul '' Vâlcea am lansat cartea ''Fericitul întru pomenire- Patriarhul Justinian Marina'' realizată împreună cu domnul doctor Alin Pavelescu şi am prezentat cartea ''Memoriile unui isihast- ieromonahul Ghelasie''. Mulțumim din suflet tuturor celor care s-au străduit a fi gazde primitoare şi binevoitoare în a deschide noi orizonturi și punți de cultură şi înțelepciune Primind binecuvântarea academicianului Gheorghe Păun şi a maicii stareţe Ambrozia drumul Caravanei Culturii a fost ca al apei de izvor .Mulţumim: Marian Ghita, Maria Grapini,Dan Şalapa, Gabriela-Mimi Boroianu, Cornelia Diţă, Alin Ghiciulescu,Ionescu Stejărel, Adrian Moldovan , Dragos Gelu, Ioan Romeo Roşiianu , Milian Oros, George Terziu, Dumitru Silitră, Uta Sala, Gina Moldovan , Gabriella Costescu, Ana Drăghici, Ioana Heidel,Ovidiu Mălăncrăvean,primarul municipiului Sighişoara , tuturor şi fiecaruia în parte. Se cuvine cu adevărat să mulţumim tuturor jurnaliştilor care au mediatizat corect şi cu mult professionalism Caravana Culturii .Daca la inceput parea o nebunie, o utopie, astazi membrii Caravanei Culturii sunt asteptati si intampinati cu emotie si bucurie.In anul 2018, anul centenar, cultura este liantul iubirii, al unirii in comun iune cu Dumnezeu si semenii. Proiectul cultural naţional a fost organizat de: Biblioteca Judeţenă „Antim Ivireanul“ Vâlcea sub egida Consiliului Judeţean Vâlcea , Asociaţia „Rusidava Culturală“ Drăgăşani, Biblioteca Municipala Drăgăşani, Liga Femeilor Creştin Ortodoxe Vâlcea şi Editura Khitcom Drăgăşani.Au mai fost alături de membrii Caravanei Culturii : domnul Ion Horăscu – primarul comunei Prundeni şi domnul prof. dr. Nicolae Dinescu.

Zenovia Zamfir

Florile de pe câmpia Boian, copiii Centrului Bucovinean Cernăuţi

Florile de pe câmpia Boian, copiii Centrului Bucovinean Cernăuţi

Datinile şi obiceiurile străbune, meşteşugurile ţinuturilor binecuvântate prin statornicia credinţei sale faţă de Dumnezeu sunt valori spirituale româneşti de netăgăduit.

Folclorul reprezintă o enciclopedie poetică a vieţii. El oglindeşte,sentimentele, gândurile şi năzuinţele poporului nostru, exprimate în diferite forme artistice, literare, muzicale, coregrafice.

„ Folclorul nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi totul. E mai savant decât toată muzica aşa-zis savantă. Şi asta într-un fel cu totul inconştient. E mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel şi grav.”

George Enescu

În perioada 18 – 22 noiembrie 2017, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, a organizat o serie de acţiuni culturale în cadrul evenimentului ''Zilele Culturii Tradiţionale Româneşti la Cernăuţi''.La aceste manifestări bine organizate am avut şansa să-l cunosc pe domnul Iurie Levcic ,etnolog, sociolog, istoric, muzicolog, realizator de programe TV în limba română , directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, organizaţie naţional-cultural publică, cu profil umanitar şi caritabil. Centrul reuneşte în jurul său personalităţi marcante, atât din ţară cât şi din străinătate, cercetători în domeniile artei şi creaţiei populare, formaţii folclorice şi are ca obiectiv principal provocarea şi întreţinerea unui permanent şi viu dialog între cele mai diverse genuri ale creaţiei, implicarea acestuia în efortul general de integrare în dimensiunea europeană a culturii, păstrând identitatea naţională şi cultura autentică. Clipele petrecute alături de copiii talentaţi coordonaţi de domnul Iurie Levcic au fost minunate şi ne-au impresionat până la lacrimi. Am văzut acolo costume populare autentice, tineri frumoşi care le purtau cu demnitate, melodii de neuitat din folclorul nostru autentic, forţă, pasiune şi multă dăruire.Pe Iurie Levcic l-am cunoscut mai bine la emisiunea ''Cântare Cărţii'' pe care o coordonez la televiziunea Etalon.Este un om extrem de plăcut, sociabil, inteligent și, mai ales, iubitor de folclor, de traditie, de România şi de limba română. Despre activitatea sa cultural-artistică din Cernăuți s-ar putea scrie mult, realizările copiilor pe care cu multă dragoste şi pricepere îi formează au depăşit de mult graniţele Ucrainei.Iurie Levcic este inițiatorul a două festivaluri care promovează tinere talente și viitoare speranțe din rândul copiilor și tinerilor, respectiv “Vise printre stele” (festival de muzică ușoară) și “În grădina cu flori multe“(festival de muzică populară).Copiii sunt cele mai sensibile şi frumoase fiinţe, dornice să înveţe, să înţeleagă, să simtă, să dăruiască.Copiii sunt expresia raţiunii sănătoase, a inimii pline de bunătate şi a voinţei pline de iubire jertfelnică.Copiii reprezintă roua dimineţii unui popor, viitorul unei naţiuni.Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune şi dăruire, domnul Iurie Levcic alături de colegii domniei sale transmit copiilor dragostea şi respectul pentru tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc,pentru istoria neamului românesc.Impresionată de aceşti tineri talentaţi şi frumoşi am venit să le fiu aproape la un moment frumos şi important din cariera lor artistică.

Pe urmele marilor ierarhi vâlceni Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul

Pe urmele marilor ierarhi vâlceni
Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul

Județul Vâlcea cu istoria sa milenară, înconjurat de o salbă de mănăstiri și staţiuni balneoclimaterice este şi zona cu mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhul Justinian Marina, Mitropolitul Bartolomeu Anania şi Mitropolitul Efrem Enăchescu. Joi 7 iunie 2017, împreună cu o delegaţie de vâlceni coordonată de Duicu Justin – primarul comunei Glăvile, Maria Catană – Biblioteca Publică Glăvile şi preot Dumitru Popa am onorat invitaţia de a păşi ''pe urmele marilor ierarhi vâlceni la Cluj – Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul”. După vizitarea criptei ierarhilor din Catedrala Mitropolitană unde îşi dorme somnul de veci mitropolitul Bartolomeu Anania şi un moment de reculegere , la ora 13,30 grupul însoţit de Mădălin Gheorghe Trohonel a primit binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei Andreicuţ Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului la reşedinţa Mitropolitană din Cluj-Napoca .În timpul întâlniri a fost evocată viaţa şi activitatea ierarhilor vâlceni ''pe ogorul Domnului''.Patriarhul Justinian Marina s-a născut la 22 februarie 1901, în satul Suieşti, comuna Cermegeşti, din judelul Vâlcea, în familia unor agricultori harnici şi buni creştini şi a primit la botez numele Ioan. A moştenit de la părinţii săi, Elena şi Marin Ilie Marina, unele însuşiri care s-au vădit în împlinirile de mai târziu ale vieţii sale. De la tatăl său, ţăran ştiutor de carte şi cu minte sănătoasă, a luat spiritul gospodăresc şi voinţa de a înfăptui binele obştesc, iar de la mama sa, care se trăgea dintr-o veche familie de preoţi, pe lângă cele dintâi cunoştinţe religioase, a primit şi a păstrat în suflet deprinderea de a trăi cu evlavie şi îndemnul de a nu se abate niciodată de la omenie şi dreptate.
Vorbind cu delicateţe şi cu duioşie despre mama sa, nu uita să facă legătura între dânsa şi slujirea lui preoţească. "Preoţia mea - mărturisea el - a fost visul sfânt al mamei mele şi primii paşi pe drumul înţelegerii slujirii lui Dumnezeu printre oameni i-am făcut sub călăuzirea ei curată şi evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinţilor mei duhul unui creştinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moştenit de la bunicii, moşii şi strămoşii mei, vrednici slujitori ai Bisericii şi ai ţării, pomeniţi întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios şi patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată".Patriarhul Justinian s-a mutat din lumea aceasta cu credinţa că şi-a făcut deplin datoria către obştea dreptcredincioasă încredinţată lui spre păstorire şi către poporul din care a făcut parte, către lumea însetată de dreptate şi pace şi către omul în suferinţă. Trecerea timpului ni-l descoperă parcă şi mai mare, iar înfăptuirile sale în slujba Bisericii şi neamului nostru ne cheamă să ni-l amintim mereu cu respect şi recunoştinţă. Înconjurat de nimbul înfăptuirilor sale, chipul Patriarhului Justinian s-a aşezat în panteonul marilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi numele lui va fi pomenit din neam în neam.Gheorghe Vasilescu,
Almanahul Bisericesc 2001, pag. 62-88.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, a fost una din personalităţile marcante ale Bisericii Ortodoxe Române şi a îmbinat în mod fericit religia şi cultura, fiind numit "Leul Ardealului" pentru intransigenţa şi conservatorismul în apărarea valorilor ortodoxe. Bartolomeu Anania, s-a născut în 18 martie 1921, în comuna Glăvile, judeţul Vâlcea, primind la botez numele de Valeriu.

El a urmat şcoala primară din localitatea natală, după care a fost înscris la Seminarul "Central" din Bucureşti. În anul 1943 a absolvit Liceul "Mihai Viteazul" din Bucureşti, obţinând diploma de Bacalaureat.

Valeriu Anania a urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi Conservatorul de Muzică din Cluj, între 1944 şi 1946, pe care nu le-a terminat, dar şi ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi ale Academiilor Teologice din Cluj şi Sibiu, fiind licenţiat la Sibiu în 1948.Întâlnirea,prietenia, respectul, dintre cei doi ierahi vâlceni, Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul a stat sub semnul unei tainice lucrări a lui Dumnezeu.Delegaţia vâlceană continuă pelerinajul cu o vizită la Muzeul Mitropoliei.În prezentarea sa,maica Gabriela subliniează '' Iniţiativa Mitropoliei Clujului de reorganizare a muzeului de artă religioasă într-o formulă modernă, profund ştiinţifică, de tezaurizare a unor valori artistice şi istorice, sau de valoare documentară, o datorăm vrednicului de pomenire, Mitropolitul Bartolomeu, preluată cu entuziasm de I.P.S. Andrei, Arhiepiscop şi Mitropolit Ortodox al Clujului, care s-a angajat cu fermitate şi dăruire, sporind şi împlinind moştenirea iluştrilor săi înaintaşi''. A urmat vizita la Mănăstirea ''Acoperământul Maicii Domnului'' de la Florești. Vrednicul de pomenire, ÎPS Bartolomeu, în 19 noiembrie 1994 a sfințit aceast loc cu Hramul Acoperământul Maicii Domnului, să fie mănăstire de maici, atunci a început totul . Împreună cu obştea, maica stareţă Teodora a realizat aici ''o scânteiere de lumină, răsărită într-o vale mărginită la un capăt de toamnă şi la celălalt de o rugăciune suspinată în spuza de stele a cerului''. Spre seară, membri delegaţiei poposesc la mănăstirea Nicula, un loc, devenit cel mai mare centru de pelerinaj al ortodocşilor din Transilvania, unde Bartolomeu Anania,şi-a găsit a doua casă.Locuinţa are o arhitectură asemănătoare cu cea din Oltenia.„Şi-a construit o reşedinţă unde şi-a lăsat toate lucrurile pe care le considera de valoare: biblioteca, obiectele personale, arhiva literară şi arhiva biblică. Mănăstirea Nicula este locul unde a petrecut mult timp. Aici a scris, aici a predicat''...spune într-un inerviu Bogdan Ivanov. Tot aici se află icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria care a fost pictată în 1681 de preotul ortodox Luca din Iclod. Potrivit unui proces-verbal, scris de câțiva militari austrieci din acea perioadă, icoana Maicii Domnului a lăcrimat în mod continuu, între 15 februarie și 12 martie 1699, iar Mănăstirea Nicula a devenit, ulterior, loc de pelerinaj. Icoana este apreciată și în lumea romano-catolică. Maica Galineea '' Îngerul păzitor'' al mitropolitului ,întâmpină cu multă bucurie şi emoţie grupul de vâlceni. Cu voce dulce şi suavă povesteşte amintiri despre vrednicul de pomenire Mitropolitul Barolomeu Anania.'' Cum intri în casă, primul lucru care îţi ia ochii este peretele din faţă: mare, parcă aurit, plin de cruci. Zidul leagă parterul de etaj şi, când te aştepţi mai puţin, partea din centru se deschide spre o mică încăpere transformată în altar...În acea capelă pitită în perete au rămas, aşa cum le-a lăsat Anania, cărţi de rugăciuni bine frunzărite, potire care nici n-au fost folosite, haine de slujbă, dar şi macheta unei biserici făcute doar din chibrituri de fratele său, Dumitru Anania. Este macheta bisericii din satul lor natal, Glăvile, din judeţul Vâlcea'', scria Florina Pop , într-un cotidian clujan. A doua zi, însoţiţi de părintele Pantelimon vizitează noua biserică a Manastirii Nicula , a cărei piatră de temelie a fost pusă la 20 aprilie 2001, în prezenţa I.P.S. Bartolomeu Anania şi a numeroase oficialităţi.Călătoria s-a încheiat la mănăstirea Râmeţ considerată Grădina raiului în Apuseni, a cărei istorie se pierde în negura vremurilor.

Zenovia Zamfir