Rămâne gustul dulce amărui, al
timpului de cânt și poezie
În lumea agitată în care trăim, o tabără literară, este o oază de relaxare
și de creație care aduce multă bucurie în sufletele participanților. Taberele
oferă o gamă largă de activități, de la conferințe, lansări de carte până la
excursii în zone pline de istorie și de o frumusețe covârșitoare. După prima
participare la o tabără literară organizată de Marina Moga, nu am mai refuzat
nici o invitație întrucât am constat că ideea de monotonie pe care mi-am
imaginat-o eu, este departe de adevăr. În taberele unde am participat m-am
bucurat de revederea cu prietenii dragi din toate colțurile și zonele țării dar
și cu prietenii dragi din diasporă. Clipele frumoase petrecute împreună sunt neprețuite
și rămân amintiri de neuitat. Cei trei Magnifici de la Sublimul – de Cluj, Rodica, Alin și
Ovidiu, ne-au demonstrat că Banatul este fruntea, cum se spune, și Ardealul
este Centrul Universului Românesc. Gândită și organizată impecabil, Tabăra Sublim
de la Cluj, ne-a oferit clipe și zile de poveste. După o primire și o întâmpinare
frățească și prietenească, după ce ne-am potolit setea cu o pălincă, bună de
pus la rană și un ospăț cu bucate alese, Cei Trei Magnifici ne-au oferit
o seară culturală presărată cu poezii și cântece care ne-au uns pe suflet, cum
spune românul. Pe Rodica, Alin și Ovidiu, i-am cunoscut în tabăra din județul
Hunedoara. Încă de pe atunci, am simțit că pe lângă glumele spumoase, momentele
savuroase pe care ni le-au creat, sunt trei oameni minunați, trei oameni
capabili să râdă și să danseze când este nevoie, să fie gazde minunate tot când
este nevoie. Dincolo de poeții talentați, scriitorii consacrați, am descoperit
trei oameni minunați, cu familii frumoase și copii deosebiți. Chiar din prima
seară i-am numit Cei Trei Magnifici, pentru că așa i-am descoperit, atât
eu cât și ceilalți colegi, ne-au impresionat prin seriozitatea și
disponibilitatea cu care ne-au întâmpinat, cu detaliile și activitățile unui
program bine gândit și ingenios proiectat. Se știe că în spatele unui om de
succes, sunt membrii familiei care -l susțin. Și de această dată, soțiile băieților,
Carmen și Monica, le-au fost alături cu gândul dar mai ales cu fapta. Un ajutor
substanțial a venit din partea copiilor. Fiecare zi a fost o sărbătoare,
fiecare decor și locație a fost bine aleasă. În lumea lui Octavian Goga de la
Complexul care-i poartă numele de la Ciucea, înconjurați de oameni speciali,
cei ce trudesc să păstreze zestrea culturală lăsată moștenire de marele poet și
om politic ne-au încântat cu programul bine structurat. În sala, unde odinioară
răsunau melodiile duioase interpretate de Veturia Goga interpretate la pian, în luna lui cireșar ,
versurile și cântecele participanților la tabără au încântat auditoriu. După un
prânz câmpenesc pregătit cu multă măiestrie și asezonat cu mult suflet de soțiile
lui Ovidiu și Alin, servite cu multă gingășie de copii, am avut parte de o mare
surpriză, doamna Olimpia- Cecilia Mureșan împreună cu Grupul sătenilor din
Negreni, coordonat de prof Florina Varadi și pr. Marian Văcariu, ne-au oferit
un program artistic de dansuri și obiceiuri tradiționale. La final ne-am prins
cu toții într-o horă a prieteniei și a bucuriei. Eduard Boboc, directorul
Muzeului „Octavian Goga”, consideră că „patrimoniul muzeal de la
Ciucea este o adevărată bogăție și speră ca toți cei care l-au admirat pe
marele poet să facă un popas cultural pentru a descoperi crâmpeie din viața sa
și locurile în care a locuit. Muzeul reînvie viața poetului, fiind expuse multe
obiecte personale ale acestuia sau diferite alte piese adunate de Goga din toată
țara: țesături, scoarțe, costume populare din Moldova, Transilvania și Oltenia,
instrumente de prelucrare a cânepii”. Frumoasă și cu turla înălțată spre
cerul senin de vară, bisericuța din curtea lui Octavian Goga mi-a atras atenția
de la bun început. Goga, provenind dintr-o familie de preoți, și-a dorit
destul de mult ca pe proprietatea sa să funcționeze o mănăstire ortodoxă, mai
ales că la vremea aceea, prin 1920-1025, satul Ciucea era majoritar
greco-catolic, cei câțiva ortodocși din sat neavând o biserică a lor. În acest
sens, Goga a cumpărat o casă a măicuțelor carmelite, construită pe la 1870, pe
care a integrat-o pe domeniul său. N-a apucat să-și ducă visul la capăt. Dar
întâmplarea face ca în 1939, părintele Câmpeanu din Gălpâia să fie și funcționar
notarial la Ciucea. El i-a spus doamnei Goga despre o mică biserică de lemn
lăsată în paragină la marginea satului și, cu acordul Episcopiei, doamna Goga a
mutat bisericuța la Ciucea. Premisele unei mănăstiri erau acum reale, doar că
din păcate nu prea existau măicuțe care să se ocupe de ea. Din păcate, a venit
și războiul, așa că mănăstirea a fost închisă în 1945. Jumătatea de secol mai
târziu, când a fost redeschisă (în 1994), totul era o ruină. Și biserica de
lemn, și casa măicuțelor erau roase de vreme și de nepăsare. Câteva măicuțe din
Moldova au venit aici și, cu mâna lor și cu ajutorul câtorva localnici, au
reparat totul.( https://printransilvania.ro/biserica-lemn-ciucea). Maica
stareță Rasofora Inocenția Filip, venită de la mănăstirea Agapia din județul
Neamț.trudește cu multă dăruire, a fost aleasă pentru această această funcție
nobilă de Mitropolitul Bartolomeu Anania, vâlceanul nostru. La ora actuală
mănăstirea este în plin proces de restaurare. I-am dăruit lucrarea Oameni,
Locurii, Istorii, dedicată locurilor
de obârșie ale Patriarhului Justinian Marina, și am promis că voi reveni pe acele
meleaguri frumoase și binecuvântate. Seara a continuat cu muzică , poezie, cu
prezentarea expoziției de pictură realizată de doamna Ionela Flood , cu obiecte
de sculptură oferite de domnul George Astaloș. Sâmbătă, 24 iunie 2023, în zi de
mare sărbătoare creștină, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, și de Ziua
Universală a Iei, organizatorii taberei ne-au răsfățat cu o
deplasare la Poarta de su’ Feleac un minimuzeu etnografic,
inaugurat la 15 ianuarie 2014 (la 164 de la nașterea lui Eminescu), un loc care
reunește mai multe obiecte tradiționale specifice zonei, și nu numai. Este primul
muzeu etnografic privat din Romania, o gospodărie , unde poți admira peste 2.000 de obiecte adunate
de-a lungul anilor, cu drag și multă munca, de familia Căpușan. După o primire
în stil românesc, cu pâine și sare, am pătruns într-o lume mirifică unde ghid
ne-a fost domnul Gheorhe Căpușanu. Cu multă emoție în glas și enorm de mare
pasiune ne-a povestit istoria locului, cât efort și mai ales câtă trudă ascunde
frumosul și ineditul muzeu. I-au fost alături, soția, rudele și copii. Este
meritul și mândria întregii familii. De când au deschis muzeul, familia
Căpușan își dedică tot timpul promovării și organizării de evenimente cu
tematică folclorică: șezători ,lansări de cărți și cd-uri cu tematică
folclorică, ateliere de meșteșugărit, concerte de muzică populară. Vin elevii
de la școlile din oraș și află cum orânduiau ardelenii gospodăriile, cum
își plănuiau ridicarea unei case din
chirpici . Au înființat și o parohie în incintă, pentru a putea oficia și
evenimente religioase, iar personalități ale folclorului românesc, precum Grigore
Leșe sau Dumitru Fărcaș, au trecut cu bucurie pe sub Poarta de su’
Feleac. M-am bucurat să aflu că și renumitul nostru
opincar Ilinca Alexandru a vizitat frumosul muzeu. Cei Trei Magnifici, au
continuat seria surprizelor și la un pahar de horincă, plăcinte cu brânză
făcute în cuptorul muzeului de gazda noastră minunată, doamna Rodica Căpușan,
ne-am delectat cu cântece interpretate la frunză și muzicuță de renumitul
folclorist Nicu Pandrea. Revederea cu binecunoscuta interpretă de muzică
populară, Eugenia Corpodean a fost o mare bucurie. Domnia sa împreună cu Corina
Corpodean, ne-au încântat și au cântat,melodii românești, de ieri și de astăzi.
Momentele speciale au culminat cu un vechi obicei de nuntă ’’Strigatul
Găinii’’ , regizat de prietenul și poetul Romulus Moldovan împreună cu
doamna Elena Ștefănuți și un ceteraș vestit. Am cântat, am dansat cu gazdele
noastre și invitații lor, iar la final ne-am ospătat cu bucate bune și
gustoase. Seara, a continuat la pensiune cu un spectacol realizat de prietenul
magnificilor venit împreună cu soția de la Cugir, a urmat dans și multă voie
bună. Știam, credeam că vom trăi clipe frumoase și prețioase la Cluj, dar
realitatea a depășit imaginația.
La 30 iunie 2023, domnul Ovidiu Vasile, cu respect ,mulțumiri și mare drag
de noi toți , ne mărturisea :
...rămâne gustul dulce amărui, al timpului de cânt și
poezie, nevinovat și fără sindrofie, iar noi ai tuturor și-ai nimănui, ne-am
spus cuvintele cu modestie, cu drag așa de dorul dorului și când ne-o fi mai
rău, așa să fie.
Ai perfectă dreptate ! Felicitări Rodica Mureșan, Alin Cucuruzan, Ovidiu
Vasile, felicitări Celor Trei Magnifici, mulțumiri tuturor celor ce s-au
străduit și au reușit să ne ofere momente și amintiri de neuitat ! La revedere
tabără dragă ! La revedere prieteni dragi și să ne revedem cât mai curând
posibil !
Zenovia Zamfir
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu