Mărturii de lumină  din care sorbim, târziu : Al. Florin Țene

A scrie despre un Om care și-a pus în slujba cuvântului toată priceperea și forța creatoare este un ” canon ” și dulce și greu. Nu sunt critic literar dar ca iubitor și consumator de cultură, de literatură, de frumos, de vers, de poezie, pot spune că l-am întâlnit pe AL.Florin Țene mai întâi în scrierile domniei sale, care ating toate genurile literare, de la eseu până la cărți de documentare și cercetare, apoi a fost…Ziua Limbii Române, 31 august 2018, care a adus în Horezu și localitățile din jur oameni de valoare, scriitori consacrați, oameni minunați, din țară dar mai ales din diasporă. Parafrazându-l pe Nichita Stănescu, care spunea că scriitorul este un cititor care îi citește pe cititori, putem afirma că cititorul este la rândul său un scriitor . Fiecare truditor al condeiului, are personalitatea lui de a scrie și de a ajunge la inima și în sufletul cititorului, fiecare scriitor are o anume sursă de informație, o muză , o temă, asta în funcție de stil, de dorința și de putința de a realiza o carte bună, o carte care să fie căutată de cititori. Adesea auzim în jurul nostru, este o carte bună , este un scriitor bun. Despre Al. Florin Țene și scrierile sale, s-a scris mult și se va mai scrie multă vreme de acum încolo. Hărăzit de Bunul Dumnezeul cu darul cititului, al scrisului, al creatorului de frumos, domnul Țene este un scriitor polivalent, ctitor de cenacluri și președintele Ligii Scriitorilor Români, organizație profesională înființată în urmă cu mulți ani . Gânditorul Al. Florin Țene, scriitorul din Oltenia de sub munte cum este cunoscută zona Vâlcii și a Drăgășaniului de unde își trage seva, a dăruit cititorilor de toate vârstele mii de articole, reportaje, eseuri, critică literară, nuvele, romane și poezii, numele său îl găsim pe zeci de volume.Tânăr și neliniștit în ciuda vârstei din buletin, olteanul plecat din Dealul Viilor și ajuns în inima țării, la Clujul cel vestit pentru viața culturală bogată și oamenii de valoare care s-au stabilit aici, a deveni unul dintre cei mai prolifici scriitori contemporani.Opera sa vastă a devenit subiect de cercetare pentru mai tineri iubitori de cuvânt, pentru viitorii scriitori. Dincolo de talent, domnul Al.Florin Țene se dovedește a fi foarte harnic, a fi apărătorul și păstrătorul valorilor tradiționale românești, iubitorul de neam și țară. O preocupare aparte și constantă este aceea de a de a readuce în actualitate viața și opera unor scriitori marcanți ai Istoriei Literaturii Române. În scrierile sale, povestea lui Radu Gyr – poetul “temnițelor comuniste” ajunge mai ușor la inima cititorului. Remarcabilă este de asemenea descrierea poetului Vasilé Militaru unul dintre „sfinţii închisorilor”, care în finalul romanului ”În poeziile mele nu va rima poporul cu tractorul”, viața poetului Vasile Militaru între realitate și poveste, îl are prieten doar pe câinele Patrocle, cel care-i linge rănile şi ni-l aminteşte, prin comparaţie, cu un alt sfânt, pe credinciosul Iov: „Câinele, singurul prieten care-i mai rămăsese, îl lingea pe față cu devotament rar întâlnit. Nenea Vasile, așa cum îl strigau mai toți copiii din cartier, se ghemuise sub un teanc de cartoane acoperite cu o folie din plastic în ghena de gunoi care răspândea un miros pătrunzător de varză acră. << Ce miros plăcut de sarmale >> își zise în gând, trăgând peste cap cartonul să nu-l ningă. Patrocle se întinse lângă el, băgându-și botul sub labele din față, veghind cu ochii întredeschiși”… De asemenea, domnul Al.Florin Țene păstrează în inima sa o mare și nemărginită dragoste pentru locurile natale, locuri sfinte pentru fiecare dinre noi, nostalgia poznele şi şotiile pe care le făcea în timpul şcolii împreună cu alţi colegi, ajunşi personalităţi în diferite domenii, cum ar fi: guvernatorul Mugur Isărescu, prim-ministrul Radu Vasile, istoricul Ilie Vulpe. Distanța mare dintre Cluj și Drăgășani nu-l împiedică să se implice în viața culturală din localitatea natală. Participă la manifestarile organizate de Biblioteca Municiplă, este membru în comisiile diferitelor concursuri pe teme istorice și literare, vine și revine în orașul viiilor ori de câte ori este invitat la evenimentele dedicate marilor personalități locale, este alături de tinerii scriitori olteni care îi solicită sprijinul. Încercând să cunosc Om-ul, scriitorul, soțul, tatăl Florin, am găsit acest material – Mariana Cristescu: „Interviu cu scriitorul Al. Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor Români“, ni-l prezintă astfel …<< – Sunteţi scriitor, aţi debutat cu poezie din fragedă tinereţe (la 18 ani!), aţi scris dramă istorică şi romane, sunteţi critic literar, aveţi o familie în care toată lumea scrie – soţia şi cei doi fii, şi, culmea!, se manifestă ca atare, fie între coperţi de carte, fie pe ecran, şi nu de colo… Cum vă simţiţi sub presiunea permanentă a meseriei? Uneori e greu să nu te poţi dezlipi de cerneala tipografică nici măcar la desert… -Îmi aduc aminte că prima tipografie pe care am vizitato a fost cea din cartierul Găvana din Piteşti, pe la vârsta de 16 ani.Atunci am descoperit mirosul de cerneală tipografică, care mi-a plăcut.A fost ca un vaccin ce m-a făcu dependent de acest iz aducător de lumină. Lumina tiparului. De atunci am început să scriu la ziarul regional „ Secera şi Ciocanul“.Iar când am înfiinţat cenaclul literar din cadrul Casei de Cultură din Drăgăşani, eram în clasa 10 la Liceul Teoretic din localitate, am publicat lunar croinica cenaclului, pe care-l frecventa Virgil Mazilescu, Dumitru Velea, Nicolae Cochinescu, viitorul procurer de la Curtea Supremă, Ion C.Vasile, tata lui Radu Vasile, viitorul prim-ministru, şi mulţi, mulţi alţii. Am, dorit să “botez” cenaclu cu numele lui Gib I.Mihăescu, căruia îi citisem romanele împrumutate de la fiica acestuia Ionica, dar Comitetul Raional de Partid mi-a interzis să-i spun astfel.Abia după 1966 am reuşit să-l denumesc cu numele autorului ”Rusoaicei “.Mai târziu, la Baia Mare, pe când eram student am înfiinţat cu regretatul poet Vasile Ghenceanu şi cu pictorul Mihai Oros, cenaclul ”Nord”. Din perioada aceea mirosul de cerneală tipografică m-a urmărit.În acest context am încercat să fiu obiectiv cu realităţile vremurilor şi datorită acestui fapt am avut şi de suferit.Dacă ar exista numai ziarişti şi obiective individuale, ziaristica n-ar mai exista ca disciplină aparte.S-ar confunda cu morala… În cadrul interviului domnul Țene ne-a mai lămurit o dilemă.. Prin înfiinţarea Ligii Scriitorilor Români am urmărit să promovez scriitorii din România profundă şi tainică, cei care în tăcere lucrează fără să iasă în faţă pe primele pagini ale publicaţiilor, sau pe ecranele televizoarelor.Am urmărit să existe între noi o armonie colegială., dar de competiţie, fiindcă, dând din coate cum mai fac unii scriitori din US, înlăturând un coleg, crezând că v-a înainta astfel pe scara valorilor, se înşeală.Numai Dumnezeu, timpul şi istoria ne v-a judeca. Există o mişcare secretă a cărţilor pe rafturile bibliotecilor. Majoritatea din ele, cu trecerea anilor, trec pe rafturile din spate, acoperite de colbul uitării, chiar dacă autorii lor au dat din coate, lovind colegul pentru a ieşii în faţă. Unii din ei colaborând cu Securitatea au schimbat destine, au ruinat familii, beneficiind de avantaje.S-au vândut pe doi arginţi.Nicolae Iorga avea o vorbă:”Prostia e ca noroiul; cu cât se zbate cineva mai mult, cu atât se afundă mai adânc>>… Parintele Calistrat ne spune că ”În spatele unui bărbat de succes se află o femeie puternică. ” Alături la bine ca și la greu, doamna Titina este farul călăuzitor, este soție devotată, o mamă dedicată copiilor și nepoților. Despre familie aflăm din interviul oferit domnului George Roca… <>. Multe și frumoase sunt poemele domnului Florin Al.Țene, și se mărturisește adesea…

AMINTIRI DIN MIEZUL UNUI POEM

Ideile acestui poem sunt un cer spuzit de stele

Numai când ultimul luceafăr cade-n rouă;

Aşa cum renaşte din tăcere tăcerile mele

In suflet când începe o zi nouă.

Ideile acestui poem se strecoara în metaforă

In propriul subanţeles atât de viu,

Stelare insule culeg dimineţi în anforă,

Mărturii de lumină din care sorbim,târziu.

Privind retrospectiv viața și opera domnului Al.Florn Țene putem spune că a fost un Om norocos, că Bunul Dumnezeu l-a înzestrat cu un talent aparte, că a avut șansa de a îmbina armonios creația literar artistică cu viața personală, că este o personalitate marcantă a literaturii contemporane . Maestru al scrisului, mare promotor cultural, Al.FlorimȚene este olteanul din Dealul Viilor cu cea mai prodigioasă operă și activitate literară pe ” Ogorul scrisului ”. Întru mulți și binecuvântați ani !

Zenovia Zamfir

Scriu gânduri pe nuferii amintirilor

 

                                Scriu gânduri pe nuferii amintirilor

 

Delta Dunării cu frumusețea ei sălbatică, cu  zonele mirifice și satele pescărești în care se mai păstrează stilul de odinioară , te chemă și te încântă , te îmbie și te alintă cu liniștea ei de săvârșită. Aici oameni  trăiec în armonie cu paradisul care îi inconjoară , câștigându-și existența din apele Dunării prin pescuit , creșterea animalelor, din recoltatea stufului iar în ultimii ani din turism. Aici în oaza de liniște și comuniune cu întrega creație divină, Olga Văduva ( Grigorov ) ne-a invitat la '' o clipă pentru eternitate '' într-o tabără de neuitat.Veniți din toate culțurile țării, în zi de vară fierbinte, în perioada de aparentă relaxare pandemică, ne-am strâns puternic în brațe și ne-am împărtășit cu nesaț din  '' cupa iubirii '' de cuvânt, de prietenie, de frumos , de semenii, de cânt și poezie. Poate mai mult ca oricând , în aceste vremuri de restriște, o tabără de creație este trăită și simțită de toți participanți ca o binecuvântare. Acum când retrăiesc acele momente frumoase înțeleg de cât curaj a fost nevoie, câtă muncă și efort a depus  Olga, um om minunat, special pot spune, pe care am cunoscut-o la Buzău, la un eveniment cultural deosebit organizat de domnul Nicolae Mușat. Chiar dacă vremurile pe care le trăim cu toții, în prezent, par cu totul noi, nemaiauzite și nemaiîntâlnite,  prin suferințele grele ale celor care sunt  afectați nu trebuie să ne speriem, să ne îndepărtăm unii de ceilalți, cred că trebuie să ne păstrăm  credința și nădejdea în ajutorul Bunului Dumnezeu și al Sfinților Săi ! În aceste vremuri dificile trebuie să avem curaj, răbdare, credinţă, iubire, să fim milostivi şi de mare ajutor pentru cei din jurul nostru. Aflată la vârsta maturității, Olga Grigorov are multe pasiuni: cititul, dansul, pescuitul, drumeţiile,  muzica dar şi o preocupare constantă, aceea de a - şi ajuta semenii. Înzestrată de Dumnezeu cu harul prieteniei, dăruită cu talentul scrisului , de - a lungul anilor, Olga s-a dovedit un bun organizator de evenimente culturale, manifestări sociale, o cunoscătoare a tradițiilor și obiceiurilor din Tulcea dar și din perimetrul Dobrogei. Este un Om care răspândește cu multă generozitate, iubire și bucurie în jurul său. Bucuria se naşte în inima omului, din sufletul său şi este legată de virtuţile creştine ale acestuia : credinţa, nădejdea şi dragostea, iar Sfânta Scriptură spune că mai mare dintre acestea este dragostea.Cuvine- se cu adevărat să spunem :''Bucuria vine din lucruri mărunte, liniştea vine din suflet şi lumina vine din inima fiecăruia!'' Să deschidem larg fereastra sufletului nostru să intre lumina din belşug, să intre lumină ,să devenim făpturi de lumină, să devenim soli ai luminii, să avem sufletul ca o floare care se înalță spre lumina dumnezeiască. Să ascultăm glasul Evangheliei și să împlinim cuvintele Mântuitorului: Voi sunteți lumina lumii; nu poate o cetate pe vârf de munte să se ascundă; nici nu aprinde cineva făclie și o pune sub obroc, ci în sfeșnic, și luminează tuturor celor din casă. Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor încât să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl Vostru Cel din ceruri. (Matei 5, 14, 16) Intraţi în taină în cămăruţa luminată a sufletului şi veţi descoperi lucruri despre care nu ştiați că există. Bucuria provine din trăirile noastre spirituale, această bucurie aduce cu sine pacea sufletului, acea pace care este fundamentul tuturor trăirilor şi faptelor noastre. Pacea sufletului există în noi,ea este strîns legată de o stare lăuntrică de bucurie şi este precedată întotdeauna de apariţia virtuţilor nobile cum ar fi: smerenia, dragostea, credinţa, bunătatea . Multă bucurie și pace am trăit împreună cu colegii scriitori în luna iulie, la Dunavățul de Jos (Tulcea), în tabăra organizată de  Olga Văduva (Grigorov). Fiecare zi a fost o sărbătoare, fiecare moment a fost o încântare, fiecare ne-am pregătit trupește și sufletește pentru un mare eveniment cultural cu ample rezonanțe la nivel național. A fost cultură, a fost aventură într-un ținut de poveste, o plimbare pe canalele aproape sălbatice de pe brațul Sfântul Gheorghe unde poienile de nuferi se adapă în apa Dunării este un dar minunat. Cu toți am trăit, cu intensitate maximă momentele frumoase pregătite de Olga. În prima zi au fost prezentările și festivitatea de decernare a diplomelor. Emoțiile au fost estompate de reprizele muzicale oferite de maestrul Ion Crețan, melodiile sale au mers cum se spune la suflet. Îmbrăcați în costume tradiționale, specifice zonelor de unde veneau, participanți au oferit o adevărată lecție de patriotism local. Cuvinte alese și gânduri frumoase au fost rostite cu multă demnitate și responsabilitate. M-am revăzut cu oameni dragi, prieteni buni, am cunoscut scriitori consacrați, am legat prieteni, ne-am delectat cu produse specifice Deltei Dunării. Ziua s-a încheiat într-o atmosferă de bucurie, cu multă muzică și voie bună. Dansul și horele populare au scos pe toată lumea pe ringul de dans improvizat dar destul de spațios. La un '' pahar de veșnicie '', toată lumea s-a simțit bine. Trebuie să subliniez că locația aleasă, cele două pensiuni în care am fost cazați sunt foarte frumoase , moderne , cu piscine și terase mari.  Și pentru acest detaliu, Olga trebuie felicitată. Ziua a doua a debutat cu zâmbete și multă veselie. La un semn s-a deschis calea și două șalupe mari au acostat lângă pontonul unde ne delectam cu câteva glume spuse de finul Vasile Bele. Deși am fost de mai multe ori în zona Dunării nu am ajuns la o plimabare cu barca. Pentru mine și mulți alții din grup a fost o clipă de mult așteptată. Cu siguranță cel mai mare spectacol oferit de Deltă este cel dat de păsări, diferite specii de rațe și gâște, stârci, egrete, lebede, cormorani, pescăruși și alte păsări specifice zonelor umede, în Deltă se întâlnesc și specii mai rare și mai puțin prezente în alte zone din România, cum ar fi țigănușul, lopătarul, ciocântorsul, piciorongul. Pe marginea canalelor se întâlnesc o mare varietate de nuferi, albi sau galbeni, care sunt spectaculoși în perioada de înflorire, între lunile iunie și septembrie. Peste 50% din speciile de păsări din Europa se regăsesc în Deltă, tot aici găsim pelicanul creț care este cea mai mare pasăre din Europa și pânțărașul care este  cea mai mică pasăre din România. La un moment dată bărcile s-au oprit într-o zonă cu plajă, într-un loc sălbatic unde Dunărea se unește cu Marea Neagră iar spectacolul oferit călătorului este minunat. Ziua fiind însorită, o baie în apa mării a fost pe placul tuturor. La întoarcere, un covor de nuferi albi a încântat privirile tuturor.Seara a fost cu adevărat mirifică. Muzică și dansuri din perimetrul dobrogean unde sunt cele mai multe naționalități, balade și cântece '' de of și dor '' interpretate magistral de  '' Om-ul, tezaur viu '', Ion Crețan, mâncăruri alese și băuturi fine au întregit o seară de poveste. În ultima zi, ne-am luat la revedere de la prietenii pe care ni i-am făcut aici, ne-am îmbrățișat cu prietenii de odinioară, i-am urat putere și multă sănătate gazdei noastre minunate, Olga și ne-am exprimat dorința ca data viitoare, tabăra să se desfășoare pe mai multe zile, am plecat triști și veseli dacă se poate crede așa ceva. La revedere, tabără dragă, bun venit nostalgie ! Amintirile ne vor fi pansament pentru părerile de rău care ne vor '' da târcoale ''. A fost o tabără plină de locuri frumoase dar și de oameni deosebiți. Ne-am bucurat unii de alții, ne-am împrietenit cu cei pe care i-am întâlnit pentru prima dată, am mărit încă puțin familia Iubitorilor de cuvânt, de credinţă, de frumos . Mulţumim Olga Văduva ( Grigorov ) pentru clipa de veşnicie şi amintirile preţioase !

Zenovia Zamfir

 

 

Adina Enăchescu – Seve aprinse în cuvânt

 

Adina Enăchescu – Seve aprinse în cuvânt

 

 

Născută pe meleaguri vâlcene , considerată „ poet , haijin, dramaturg, prozator , publicist, diplomat universitar în matematică (Sabin Bodea în dialog cu Adina Enăchescu , pag.50 )” , Adina Enăchescu a moştenit de la părinţii săi , învăţători Elena şi Alexandru , dragostea pentru frumos , tradiţie , artă şi cultură. După absolvirea Facultăţi de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti , unde l-a avut ca profesor şi mentor pe renumitul academician Gheorghe Moisil, s-a întors pe meleagurile natale. Cu pasiune şi pricepere a îndrumat generaţi de elevi vâlceni spre tainele matematicii.

Debutează în anul 1997 cu volumul „ Cântecele noastre '' , semnat împreună cu tatăl său Alexandru Enăchescu. Pornită pe drumul scrisului la o vârstă matură , doamna Adina a demonstrat în scurt timp talentul şi energia creatoare. Pe doamna Adina Enăchescu am întâlnit-o cu ani în urmă. M-a impresionat prin sinceritate , bunătate şi o dorinţă arzătoare de a scrie . „ Adina Enachescu si poeziile sale sunt doua realitati care se completeze una pe alta''.

„...Este o poetă profesionistă...valoroasă în tot ceea ce scrie , în general , şi în amănunt,”  spune domnul Marcel Crihană.

Membră a numeroase asociaţii şi societăţi culturale din Vâlcea şi din ţară , participantă şi câştigătoare a mai multor concursuri literare , domnia sa a demonstrat că niciodată nu este prea târziu să- ţi urmezi visul .

Cu un avânt greu de stăvilit a publicat poezie , proză iar în ultima perioadă haiku. Cărţile sale s- au bucurat de aprecerile multor personalităţi .

„ Adina Enăchescu introduce în literatura română o nouă specie literară – poezia în pilule , precum se poate vedea în următoarele două poeme:

amurg discret                           flori de gheţă

cânt Sonata în Verde                pe geamul casei-

frunze pe balcon                      unde-s marile ninsori?

 

(“Poezie în forme fixe” , Dacia literară , iulie 2008)

Acad.Constantin Ciopraga”

În anul 2011, domnul Doru Tismăneanu, spunea...„ Drumul Tainic al Poeziei – Destinul literar al Adinei Al.Enăchescu este paradoxal...Devotată trup şi suflet profesiei , pe care a practicat-o cu pasiune  câteva zeci de ani în oraşul natal , Râmnicu Vâlcea , doamna Adina Enăchescu a amânat pe mai târziu exerciţiul plin de frumuseţe , dar marcat şi de inerente greutăţi , al scrisului. A aşteptat vremi mai bune pentru litere , care iată , în cazul domniei sale , se pare , au venit.” Domnul George Ursa , preşedintele Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti , o prezintă astfel:,, ...doamna Adina Enăchescu s-a aruncat spre amurgul vieţii în literatură cu un avânt greu de stăvilit. Nu-i lipseşte talentul , este şi un spirit liric , încrezătoare în sine şi în menirea de a scrie versuri , proză...” . În revista '' Viața de pretutindeni '', referitor la volumul „Din nou acasă“, domnul Petruș Andrei,scria... poeta-matematician scrie o poezie armonioasă, de factură clasică, având un larg registru de inspirație. Opera Adinei Enăchescu a adăugat noi pagini la monografia coșbuciană a satului românesc, cel de la sfârșitul mileniului al doilea și începutul noului mileniu. Poezia sa elogiază iubirea față de Țară, față de credință, față de creația populară, față de întreg tezaurul material și spiritual al românilor. În lirica erotică, poeta este romantică, dragostea ei fiind „până la moarte și chiar dincolo de ea“...Grădina Adinei Enăchescu este multicoloră, în ea înălțându-se spre lumină numeroase flori…de stil: epitetul, comparația proaspătă, metafora subtilă'''...   Într-un interviu acordat jurnaliștilor vâlceni, doamna profesoară se mărturisea... „Mie de mică mi-a plăcut să scriu şi să citesc. Tatăl meu era scriitor şi jurnalist, iar prin anii 50 - 60 publica în ziarele centrale editoriale. Mă lua pe lângă el atunci când scria, iar eu încercam să îl imit. Din cauza viziunilor sale ce nu se încadrau în linia partidului de la conducere a avut mari probleme cu Securitatea, aproape un an fiind închis în beciurile miliţiei. Din această cauză nu am reuşit să fac Filosofia, unde îţi trebuia un dosar curat. La Matematică am intrat de nevoie".Premiile nu au întârziat să apară, scriitoarea fiind o „abonată", a concursurilor naţionale şi, mai nou, internaţionale de versuri şi eseu. „De haiku m-am apucat din întâmplare. Eram la un cenaclu în Bucureşti când unii din colegii mei veniseră cu nişte versuri ce mi se păreau ciudate, dar în acelaşi timp plăcute. M-am documentat şi am decoperit această formă de poezie japoneză", spunea profesoara.

 Îmi amintesc cu drag de perioda când mergeam împreună la şedinţele şi lansările de cartea ale colegilor scriitori din Vâlcea şi din ţară. Fie ploaie , fie vânt , dânsa alături de Laura Vega '' nu pregeta”, cum se spune în popor. Prietenia cu Laura Vega era una interesantă, știu că împreună au organizat o deplasare la frații noștri din Basarabia și au dus foarte multe cărți. Le - am însoțit și m-am bucurat de emoția întâlnirii cu scriitori moldoveni. Momentul a rămas o amintire frumoasă pentru că am petrecut o clipă minunată pe malul Prutului , cântând, recitând versuri din creația proprie, jucându - ne cu apa puțin tulbure, fiind într-o anume armonie cu toți cei prezenți. Erau scriitori din toate zonele țării. Multe sunt amintirile mele legate de cele două scriitoare vâlcene pe care le -am respectat enorm. Drumurile la București, la ședințele Societății Scriitorilor Români, unde domnul președinte George Ursa ne întâmpina totdeauna cu zâmbetul pe față, cu vorba lină și privirea blândă vor rămâne veșnice în sufletul meu. Generoasă, binevoitoare , neobosită , plină de o energie molipsitoare ,  doamna Adina Enăchescu a lăsat o dâră de lumină în urma sa pentru toți iubitorii de cuvânt, de patrie, de pămâtul străbun. „ Ţărâna sfântă a locului dintâi”, „Florile gândului” , ,, Ecourile anotimpurilor'', „Miresme şi greieri'' , ,, Esenţe nipone'',  ,,Simfonie în verde''....sunt doar câteva din titlurile cărţilor apărute sub semnătura doamnei Adina Enăchescu. Drum lin printre stele, Om bun, profesor renumit, poetă remarcabilă!

 

 

Zenovia Zamfir

În grădina Raiului cu Nicolae Băciuț

 

În grădina Raiului cu Nicolae Băciuț

 

Mi-a fost hărăzit, să văd lumina zilei într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu, pe acele meleaguri pe unde odinioară își purta pașii Apostolul neamului românesc, Patriarhul Justinian Marina, mi-a fost dat să lucrez într-o instituție de cultură, în Casa Cărții  Vâlcene, mi- afost dat să întâlnesc  Oameni ,frumoși, inteligenți, scriitori, ierarhi, monahi și monahi, mi-a fost dat să -l cunosc pe domnul Nicolae Băciuț. Un Om al cuvântului, un Om de cuvânt, un mare Om de cultură. Cartea domniei sale de vizită te impresionează încă de la bun început, scriitor, redactor șef , jurnalist, membru a numeroase asociații de cultură, premiat și onorat atât în țară cât și peste hotare. Dumnezeu a fost generos atunci cand s-a născut , a revărsat asupra sa un ocean de har, un izvor de daruri și multă putere de muncă. Dragostea de patrie, de neam, de pământul nostru sfânt este rădăcina şi viaţa poporului nostru  înaintea lui Dumnezeu, este credinţa cea dreaptă în Hristos. ,,Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri. Pentru ca să fie o patrie, trebuie să fie mai întâi religia strămoşilor, sfânta cuminecătură a sufletelor, calda adoraţie a acelora care au fost şi nu mai sunt decât oseminte şi ţărână’’ (Delavrancea).Iubitor de cuvânt, iubitor de Dumnezeu, cercetător neobosit al istoriei neamului românesc, în scrierile sale, domnul Nicolae Băciuț descrie foarte frumos trecutul poporului român, redă foarte bine prezentul, transmite generațiilor viitoare frumusețea și  valoarea patrimoniului cultural. Participă la evenimentele culturale dedicate marilor momente istorice . Spre exemplu : Ziua Națională a României, sărbătorită la 1 Decembrie care marchează un moment important din istoria poporului român, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918 și reprezintă un prilej de bucurie pentru românii de pretutindeni. Împreună cu Puiu Răducan, Valentina Popescu și Liliana Hinoveanu am acceptat invitația domnului Ioan Godja de a participa la Ziua Națională a României, la Viena. Dorința de a păși pe urmele înaintașilor prin capitalele europene în calitate de scriitor a fost un gând al meu decând am publicat primele cărți iar acum așteptam cu inima bătând puternic de nerăbdare  întâlnirea cu Arta, Cultura, Arhitectura  despre care am citit. Depărtarea de casă, de părinți și de frați, de pământul străbun, de neam și de țară, adună în inimile românilor din toate colțurile lumii multă tristețe și tot atâta durere, mult dor și drag de valorile strămoșești, acel dor ce poate fi trăit și simțit doar românește. Bucuria întâlnirii la ceas aniversar, se citește pe chipurile celor prezenți la marele eveniment Ziua Națională a României, parte dintre ei sunt îmbrăcați în costume naționale iar cei mai mulți au la gât fulare cu tricolorul.Sunt  frumoși frații noștri din Viena, sunt veseli , sunt în armonie și comuniune cu Dumnezeu și frați lor veniți din țară special pentru ei , pentru a petrece o clipă împreună întru veșnicie. La un moment dat se aude o melodie de muzică populară interpretată de mai multe persoane, sunt doamne în costume tradiționale și bărbați cu tricolorul fluturând pe deasupra capetelor celor din apropiere. O imagine frumoasă, o imagine care vorbește despre România minunat de frumoasă. Ne alăturăm și cântăm împreună Noi suntem români, noi suntem români... La finalul cântecului ne îmbrățișem, ne salutăm, ne rostim numele și zona de unde venim. Intrăm împreună în sala îmbodobită cu steaguri tricolore , cu însemne românești, plină cu români veniți din toate colțurile Austriei la simpla strigare a domnului Ioan Godja, președintele Asociației Culturale Unirea din Wiener Neustadt. Și incepe spectacolul! Rând pe rând, formații de dansuri populare din diferite ținuturi românești încântă spectatori, urmează doamnele interprete de muzică populară care smulg aplauze la scena deschisă iar apoi un domn cu mustață și prestanță, cu ochi albaștri și senini începe să recite poezii patriotice cu o voce puternică, cu un timbru vocal aparte, cuvintele se rostogolesc lin spre inima ascultătorilor și pătrund adânc în sufletul românilor plecați de nevoie pe uși străine, lăsând în urmă : părinții, copii, casa și tot ceea ce aveau mai scump pe lume. Liniștea ce se așterne în sală este întreruptă de câte un suspin, de câte un oftat din rărunchi cum spune românul. Lacrimile se scurg nestingherite pe fețele româncuțelor nostre nevoite să - și câștige un codru de pâine pentru ele și pentru familia lăsată în țară, acolo printre străini, cu greu și cu multă trudă. Domnul Nicole Băciuț și versurile domniei sale au emoționat întreaga suflare venită să - și manifeste dragostea față de neam și de țară. Talentul său oratoric a ridicat publicul în picioare. Frumos moment ! Frumos șí talentat român, am rostit la unison ! Acele clipe minunate au rămas veșnice în amintirea mea. Este dificit să scrii despre domnul Nicolae Băciuț, Omul faptelor, Omul care a adunat în palmares cele mai frumoase disticți pentru activitatea culturală pe care o slujește cu multă pasiune, credință și profesionalism. Opera sa vastă este cunoscută și apreciată de marii intelectuali ai timpurilor noastre.Sincer, modest, afectuos iar în ciuda recunoașterii valorii sale se comportă normal și natural cu semenii săi. Îi plac oamenii, este dornic să îndrume și să ajute tinerii, este prezent la manifestările culturale din țară și din străinătate iar în discursurile sale aduce bucurie și lumină în sufletele celor prezenți la evenimente. A cunoscut savanți, scriitori, artiști, preoți, slujitori ai Bisericii, pe care i-a prețuit întotdeauna. Pentru cei care au plecat dintre noi, s-a îngrijit ca amintirea lor să nu se piardă. După întâlnirea de la Viena, l-am revăzut la Mănăstirea Nicula cu prilejul '' Colocviilor de la Nicula ''. Și de această dată avea să ne impresioneze cu talentul unic de recitator, cu versurile frumoase și potrivite, cu privirea blândă și vorba aleasă.Am fost binecuvântată ca alături de Mitropolitul Andrei Andreicuț, să -l aud vorbind cu multă emoție de marele ierarh vâlcean, Bartolomeu Valeriu Ananaia a cărei amintire este vie la Nicula, locul pe care l-a considerat cea de a doua casă a sa. Toate creațiile domnului Nicolae Băciuț sunt deosebite dar cartea “La taclale cu Dumnezeu” pe care  am primit-o cu dedicație în anul 2019, la Reghin cu prilejul manifestării '' La noi în sat la șezătoare '', organizată de doamna Roxana Man, director al Muzeului Etnografic “Anton Badea”  , ocupă un loc special în sufletul meu. “N-am stat la taclale cu Dumnezeu decât atunci când a fost voia Lui, fiindcă toate poemele mele sunt scrise în această stare, dintr-un suflu, aşa cum ele mi-au fost inspirate, eu nefăcând decât să traduc în cuvinte mesajele pe care le-am primit ( Cănd stai de vorbă cu Dumnezeu).”  Întâlnirea cu domnul Băciuț este o permanentă sărbătoare, m-am bucurat în vara anului 2021 că ne -am revăzut la Sighișoara cu prilejul Caravanei Culturii și a lansări cărți scrisă de doamna Silvana Andrada Tcancenco . Prin poemele sale, prin scrierile istorice și religioase, poetul, aduce în sufletul cititorului liniște, lumină și culoare precum florile din grădina Raiului.   Pentru domnul Nicolae Băciuț scrisul şi mişcarea culturală sunt ca apa şi aerul. Nu poate trăi fără ele. Slavă Bunului Dumnezeu că pot sta uneori  La taclale cu domnul Nicolae Băciuț.

 

Caravana Iubirii fără frontiere la Viena

 

                                             Caravana Iubirii fără frontiere la Viena

 

 

 

Anul 2021 a fost proclamat de Patriarhia Română, ''Anul omagial al pastorației românilor din afara României şi Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor''. După evenimentele de la 1989, mulți români au luat calea străinătăți pentru un trai mai bun, însă cu cât distanța de locurile natale este mai mare cu atât dorul de cei dragi este mai dureros. Dezrădăcinarea este grea. Dragostea de patrie, de neam, de pământul nostru sfânt este rădăcina şi viaţa poporului nostru  înaintea lui Dumnezeu, este credinţa cea dreaptă în Hristos. ,,Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri. Pentru ca să fie o patrie, trebuie să fie mai întâi religia strămoşilor, sfânta cuminecătură a sufletelor, calda adoraţie a acelora care au fost şi nu mai sunt decât oseminte şi ţărână’’ (Delavrancea). Depărtarea de casă, de părinți și de frați, de pământul străbun, de neam și de țară, adună în inimile românilor din toate colțurile lumii multă tristețe și tot atâta durere, mult dor și drag de valorile strămoșești, acel dor ce poate fi trăit și simțit doar românește. Chiar dacă vremurile sunt grele,  chiar dacă nu ne-am văzut  prea bine fețele din cauza măștilor, împreună cu poetele Rodica Rîpeanu și Nastasica Popa - Năvodari, Mihai Ghebrea și Viorel - Vâlcea am mers în Austria la  frați noștri  plecați prin lume de nevoie. Cu sprijinul părintelui Nicolae Dura și al Consiliului parohial, duminică 24 octombrie 2021 am organizat acțiunea ''Caravana Iubirii fără frontiere'' la Biserica Ortodoxă Română din Viena.După o noapte de mers continuu, după ce la frontiere nu am avut obstacole, la primele ore ale dimineții eram deja la Biserică. Am participat la Sfânta Liturghie împreună cu frați noștri, i-am privit cum își duceau copii la Sfânta Împărtașanie și am lăcrimat, am văzut cum aprindeau lumări pentru cei plecați la cer , i-am văzut ascultând slujba smeriți și pătrunși de cuvintele părintelui Nicolae Dură. Apoi am coborât într-o sală unde versurile colegelor au smuls lacrimi de dor și de durere de la româncuțele noastre. Am prezentat cărțile : ''În veșnicia unei clipe'', ediție îngrijită de Zenovia Zamfir, Alin Pavelescu și ''Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri- comuna Glăvile'', ediţie îngrijită de Adrian Constantin Catană, Zenovia Zamfir, Maria Lica Catană și am transmis mesajul managerului Bibliotecii Județene "Antim Ivireanul", conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Doamna Rodica Râpeanu descrie frumos și emoționant desfașurarea manifestării ... ''Roțile mestecau din kilometri cu o foame pantagruelică pentru ineditul necunoscut.

La ora 6 a.m. eram ajunşi la destinație.

...deşi obosiţi eram mai treji ca oricând!

Eram ajunşi in spatele primei Biserici Ortodoxe la care toți românii din capitala Austriei au visat să o aibā, biserică începută în 2002 şi ridicată de preotul , Nicolae Dura.

Bucuria mea a fost cu atât mai mare, din momentul în care am aflat că biserica s-a ridicat pe Simmeringer Hauptstrasse, o cale care leagă Apusul de Răsărit.

Pe acelaşi drum pe care au venit în Viena :"Mihai Viteazul, Horea cu suspinele Transilvaniei, Tudor Vladimirescu, Eminescu, Slavici, Ciprian Porumbescu, George Enescu" dar şi noi: eu — R R-ița Răpeanu, "Năvodăreancă de Țăndărei", doamna - Zenovia Zamfir, reprezentant bibliotecă "Antim Ivireanul", Mihai Gherbea, director la Casa de Copii Pinocchio din Orașul Băbeni, Nastasica Popa, preşedinte - Ascior Năvodoari.

Biserica ne-a îmbrățişat aşa friguroşi, flămânzi, smeriţi şi fericiți!

E o binecuvantare de la Dumnezeu să te alături în casa Domnului ca şi fiu ori fiică, dar mai ales să poți intra după voie, să te poți ruga pentru ai tăi şi țara ta şi nu numai.

Evenimentul a fost însuflețit de prezența enoriaşilor, ( cu toții, români ) frumoşi, curați, cuminți veniți la slujba de duminică unde se sărbătorea "Sf. Dimitrie cel Nou", creştini ce- au fost invitați după terminarea sfintei liturghii, de către părintele fondator al Bisericii Ortodoxe Române din Viena, preot. prof. dr. Nicolae Dura, să ia parte la împărtăşirea bucuriei sosirii noastre şi la evenimentul literar prezentat pe rând de noi, membrii delegației, "Caravana iubirii fără frontiere".

La terminarea emoționantei întâlniri, ne-am îmbrățişat, deşi străini şi neştiuți, dar înfrățiți de aceleaşi doruri şi dureri, şi am plâns împreună.

Drumul de cca. 895 km, destul de costisitor, spre surprinderea noastră, ne-a fost ostoit şi rãsplătit de către părinte care ne-a ospătat cu merinde calde şi din pocalul sfințit cu vin!

Călătoria delegației continuă, luând cu ea încărcătura emoțională a unei întâlniri şi totodată ale nedoritei despărțiri, de cei mai minunați noi prieteni, ( fiindcă tot am fi stat şi tot am fi vorbit ) dar eram aşteptați la Wiener Neustadt, de către domnul Ioan Godja, de la Radio TV Unirea Internațional din Austria și preoții Ioan Iulian Hotico, Felician Petru Vladu și Petru Vladu - senior, şi de românii veniți din zona Vienei, prieteni cu domniile lor, români de seamă ce activează pe diferite funcții în Austria, şi numele lor sunt onorante pentru țara noastră. Momentul a fost înnobilat de premii şi prietenii noi''. Întâlnirea cu domnul Ioan Godja este ilustrată de doamna Nastasica Popa...''Menţine-ţi gândurile pozitive pentru că gândurile tale se transformă în cuvintele tale. Menţine-ţi cuvintele pozitive pentru că ele se transformă în acţiunile tale. Menţine-ţi acţiunile pozitive pentru că acţiunile se transformă în deprinderile tale. Menţine-ţi deprinderile pozitive pentru că ele se transformă în valorile tale. Menţine-ţi valorile pozitive pentru că valorile se transformă în destinul tău.'' Mahatma Gandhi.

''Caravana iubirii dincolo de frontiere '' și-a continuat drumul. De astă dată am răspuns invitației domnului Ioan Godja-director radio Tv Unirea Viena. Am fost profund impresionați de primirea făcută! După interviuri am primit din partea domniei sale Diploma de onoare! Am făcut schimb de cărți, oferindu-i domnului Godja pe lângă cărțile de autori și cartea antologică ”În curtea Domnului” carte redactată de doamna Mariana Moga, oferind astfel posibilitate promovării tuturor colegilor de condei antologați,la r\ndul meu am oferit Diploma de Excelență și medalia Ascior din partea societății Ascior amintind că președintele fondator este domnul Nicolae Mușat care le transmite gînduri frumoase și alese. Deasemeni am oferit Diplome de Onoare preoților : Ioan Lucian Hotico,Felician Petru Vladu și Petru Vladu senior. După interviu am avut parte de o primire deosebită, am stat la aceeași masă cu enoriașii veniți din toate colțurile Vienei, am râs și ne-am bucurat de veșnicia clipei, pentru acel moment  ne-am simțít onorați și binecuvântați!

Vă mulțumim din suflet OAMENI ȘI ROMÂNI MINUNAȚI!

Mulțumim domnului Godja și soției domniei sale fără de care nu am fi putut avea acest privilegiu!

Să aveți parte de binecuvântări Divine!

Vă îmbrățișăm cu drag și prețuire!''.

Un moment emoționant și neprevăzut în programul manifestării ''Caravana Iubirii fără frontiere'' l-a constituit întâlnirea cu domnul Adrian Fejzulahi, de la '' Royal Orchester Wiener '' . În timp ce Mihai căuta pe stradă o persoană care să-l îndrume și să-i spună unde poate parca mașina, l-a întâlnit pe Adrian care văzând că are număr de România i-a explicat chiar vorbind fluent româna. Apoi ne-a invitat la o cafea . Impresionat de activitatea noastră, de curajul de a pleca pe drum în aceste vremuri grele și de faptul că i-am oferit  câte o carte,  ne-a invitat la un concert prezentat de ''Wiener Royal Orchester'' . Am fost onorați să fim chiar pe locurile din fața, am avut ocazia să dialogăm cu dirijorul orchesstrei, am închinat un pahar de șampanie în cinstea prieteniei ce s-a legat între noi. Slavă Domnului pentru clipele minunate și pentru toți oameni speciali pe care ni-a scos în cale ! A fost greu dar la final am cules lauri unui pelerinaj cultural - spiritual de excepție.

 

Zenovia Zamfir   

 

 

 

 

Amintirile apar in timpul iubirii de cuvât

                                 Amintirile apar in timpul iubirii de cuvât

 

Razele unei dimineți însorite de vară, ne însoțesc pe  drumul noilor  aventuri, descoperi, clipe frumoase alături de prieteni veniți din toate colțurile țării la simpla chemare a doamnei scrisului românesc, o doamnă frumoasă și distinsă, Mariana Moga. Trăim vremuri tulburi, cu  restricții la tot pasul, nesiguranță și uneori frică , o perioadă grea și plină de obstacole. Curajul doamnei Mariana Moga - un adevărat magician al cuvântului şi sentimentului frumos înstelat în inima sa, cum a descris-o doamna Emilia Dabu, de a organiza o Tabără Literară, este un act de mare responsabilitate dar și un moment așteptat cu nerăbadare de toți cei ce participă la'' un pahar de veșnicie''. Cu multă experiență și o capacitate organizatorică deosebită, Mariana Moga reușește și de această dată șă - și surprindă plăcut colegii întru - cuvânt, prietenii iubitori de cultură, de frumos, de neam și de țară. Aflați într - o efervescență creatoare, participanți la cea de a V-a  ediţie a Taberei Prieteniei Literare „De amicitia” 2021,  ce se desfășoară în superba vilă Elisabeta de la periferia oraşului Unirii - Alba Iulia, și -au pregătit cele mai noi și frumoase cărți publicate. Revederea este plină de emoție și bucurie, a trecut aproape un an de la întâlnirea din județul Hunedoara organizată tot de doamna Mariana Moga iar dorul de vers și cântec românesc este mare și greu de stăvilit. Prietenia este unul dintre cele mai de preț daruri pe care le primim de la viață. Prietenia înseamnă iubire, încredere, compasiune, comunicare, speranță. Prinși în vârtejul problemelor cotidiene, serviciu, plata facturilor , de multe ori uităm care sunt adevăratele valori . Ideea unei tabere a prieteniei este cu atât mai importantă cu cât perioada pandemiei pe care o traversează întreaga planetă ne obligă să ne distanțăm cât mai mult unii de alți. Dorința de a ne bucura de un răsărit de soare, de o floare, de zâmbetul și chipul frumos al unui copil, de a ne îmbrățișa unii pe alții, de a ne ajuta unii pe alții este din ce în ce mai greu de realizat. Noi suntem un popor creștin, noi ne iubim unii pe alții... "Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm", așa cum suntem îndemnați la Sfânta Liturghie.  Ca oameni de condei avem posibilitatea și puterea de a menține această dragoste de Dumnezeu, de trecut și prezent, de aproapele, de frumos, de tot și de toate. Prietenia este conexiune, amintiri, prietenia este este atunci când oferim si primim iubire, respect și acceptare. Din prietenie, Cami și Cristinel Badea au făcut popas la Vâlcea pentru a merge împreună la Alba Iulia , cu mașina lor. I -am așteptat cu mare bucurie, sunt o familie veselă și frumoasă,  doi oameni care se iubesc și care sunt dornici de  a fi în armonie și comuniune cu semenii lor. Pe drum am depănat amintiri, am trecut în revistă propriile reușite pe plan profesional dar și pe tărâmul scrisului, am stabilit câteva planuri de viitor, am râs și am glumit, ne-am bucurat că suntem sănătoși, că avem pasiuni comune că ne susținem ideile și idealurile. Întâlnirea cu Mariana Moga , soțul Cristi și ceilalți colegi care erau deja la pensiune a fost minunată, am strigat și ne-am îmbrățișat cu toată puterea, de dor, de drag, de prea multă ...restricție. Fiind printre ultimii sosiți ne-am cazat fuguța, ne-am pus hainele de sărbătoare și după ce am mâncat, am mers cu toți în sala de conferințe special amenajată pentru activitățile diverse ce se vor derula pe tot parcursul taberei. Seriozitarea organizatoarei, importanța evenimentelor, sunt motivele pentru care venim cu drag. Sub genericul „Să ne cunoaştem mai bine” , s -a dat startul  celei de a V-a  ediţie a Taberei Prieteniei Literare „De amicitia”. Fiecare ne-am prezentat cât mai frumos și elegant posibil, în cuvinte meșteșugit alese am trecut în revistă cărțile publicate și o parte dintre cele mai bune recenzii și participări la concursuri, premii obținute. A fost o seară în care se simțea bucuria revederi, emoția participării la o manifestare de mare ținută culturală, în special pentru cei veniți prima dată. A doua zi au început lucrările taberie, lansări de carte, conferințe. Ne-au încântat cu creațiile lor : Silvia Giurgiu, Sergiu Botezatu din Republica Moldova, Liliana Ghiţă Boian Jianu, iar Gelu Dragoș a prezentat mai multe cărţi ale editurii „eCreator”Baia Mare semnate de: Ioan Romeo Roşiianu (două), Daniel Luca, drd. Petronela Apopei, Cristian Gabriel Moraru, cărţi care au fost oferite bibliotecii taberei „De amicitia”. Eu m-am înscris în program cu lucrările: 1. ''Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri- comuna Glăvile'', ediţie îngrijită de : Adrian Constantin Catană, Maria Lica Catană, Zenovia Zamfir, 2.'' Cultura şi dragostea de aproapele nostru în vremuri de restrişte '', ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir şi Iuliana Radi, 3. ''În veșnicia unei clipe'' , ediție îngrijită de: Zenovia Zamfir, Alin Pavelescu. Despre cartea ''Amintiri ale măreției trecutului îngropat de veacuri - comuna Glăvile'', Părintele Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, spunea... '' Această monografie alcătuită cu multă însuflețire de către distinsele cecretătoare vâlcene Maria Catană și Zenovia Zamfir este dedicată satului natal al vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu al Clujului, cel supranumit, pe bună dreptate, „Leul Ardealului”. Ar fi nedrept să fie trecute cu vederea originile sale din Oltenia rurală și legăturile mai puțin știute cu această regiune din vremurile pribegiilor sale. Dârzenia și buna îndrăzneală a Părintelui Bartolomeu Valeriu Anania provin, fără urmă de îndoială, din bătătura casei părintești din Glăvile, din Vâlcea centrală, satul descris în amănunt în cartea de față, unde l-am însoțit și eu pe mentorul meu, odrăslit în acest străvechi ținut românesc''. Doamna prof. dr. Maria Vaida ne-a încântat cu o conferință despre  „Poetul Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi Noaptea”. Ziua s-a încheiat cu cu un moment artistic dăruit din tot sufletul de Corina Ofelia Corpodean, poetă și realizatoare de emisiuni culturale radio, care își încântă publicul cu vocea sa blândă, intensă, cu un timbru special. Corina este un Om frumos pe care îl asculți cu multă atenție și dragoste . Vineri, 25 iunie 2021, domnul istoric dr. Mihai Octavian Groza a susținut conferința „Lucian Blaga, destinul unui cărturar” iar doamna Maria Vaida a conferențiat despre „Oameni vechi şi noi”, autor Mihai Octavian Groza. A urmat un moment emoționant, lansarea cărţii „Oltul din inimă – In memoriam Costy Triţă”,  ''poetul iubirii'' cum era cunoscut și apreciat, un prieten bun care  a plecat mult prea de devreme în țara de peste veacuri, în luna septembrie 2020.  Au  rostit cuvinte frumoase: Mariana Moga, Mihai Octavian Groza, Doina Bonescu, Gelu Dragoş, Liliana Ghiţă Boian Jianu, Romulus Moldovan.  Apoi s- a lansat pe orbita scrisului românesc, Antologia „Clepsidra cu sentimente”  prezentată de  : Mariana Moga, Liliana Ghiţă Boian Jianu. Despre cartea frumos realizată, de la copertă până la textele colegilor scriitori, un cuvânt de folos, vorbe frumoase și din suflet dăruite pentru că ele descriu harul, talentul autorilor, am rostit și eu. Fiecare dintre cei ce au semnat în Antologie, au scris cu dragoste pentru cuvânt, pentru cititori, pentru eternitate. Ziua s-a încheiat cu un recital de muzică interpretat de  Bebe Jianu și pe ritmuri de muzică folk, cu melodii de suflet interpretate de Corina Ofelia Corpodean. Sâmbătă, 26 iunie 2021, a adus cu sine o nouă provocare dureroasă, lansarea cărţii „Reîmpărţind iubirile la doi”, autor  Constantin Triţă, lucrarea era în manuscris la editură atunci când poetul s-a stins sub privirile îndurerate ale soției sale. Pentru Tanty Triță, poetă și  soție, a fost foarte greu să vorbească despre cel mai iubit și drag soț,despre omul Costi, despre jumătatea sa. Văzut sau cât mai discret, fiecare am vărsat o lacrimă în amintirea unui mare poet, un prieten de nădejde, un om care a avut un gînd bun și o vorbă frumoasă pentru toți cei ce l-au cunosct. A urmat  prezentarea cărţii semnate de Liliana Ghiţă Boian Jianu&Pandele Bebe Jianu „Dialoguri imaginare şi povestiri istorice în acolada timpului”  prezentată de domnul scriitor, renumit om de cultură George Călin. Printre ultimele și frumoasele momente a fost  prezentarea cărţii  doamnei Nastasica Popa – „Gânduri indamine” . A  rostit vorbe alese domnul  George Călin  iar doamna prof.dr. Maria Vaida a făcut o cronică literară deosebită . Despre Nastasica și creațiile sale, cuvinte frumoase și alese am transmis și eu pentru că le merita din plin. Seara a fost dedicată muzicii populare iar tînăra și talentata interpretă Cristina Muntean a cântat cu drag și cu voie bună pentru toți participanți la Tabăra Literară„De amicitia”. În acele zile '' minunat de frumoase '', ne-am simțit liberi, ne-am veselit cu Vasile Bele și Gelu Dragoș, moroșeni noștri dragi, am schimbat gânduri și impresi, le-am apreciat creațiile fetelor  : Silvia Giurgiu, Daniela Vîlceanu, Ildi Șerban, Rodica Mureșean, veșnic pusă pe șotii, am râs la bancurile lui Romi Moldovan, un prieten drag, vesel și mereu amabil,  am ascultat cu drag poeziile lui Ovidiu Vasile și Alin Cucuruzan, ardeleni frumoși dar mai ales talentați. Cu versuri frumoase ne-au încântat și Cristinel Badea, Luminița Postolache, puștoaica noastră - olteancă de la Craiova, Doina Bonescu, Dumitru Vasile ne-a vorbit cu mult patos despre Cugirul său minunat, Stefania Petrov, care în ciuda ghinionului cu bagajul, a fost veselă și ne-a recitat din poeziile sale. Veníțí pentru prima dată în mijlocul nostru, domnul Daniel Luca și domnul Costel  Avrămescu ne-au cucerit cu scrierile domniilor lor. Respect și admirație pentru doamna Adriana Weimer, a muncit din zor , a  filmat și fotografiat non stop dar ne-a și recitat din propriile creați, mai timidă dar cu vers frumos a fost Carmen Grigore. Farmecul,  veselia, creațile literare ale celor două doamne :Nastasica Popa și Rodica Mureșan, au rămas vii în amintirea noastră.Tanțy, Liliana, Bebe, cu voi este mereu bucurie și sărbătoare în sufletul meu. Cuvinte frumoase și aleasă prețuire pentru toți colegii prezenți în tabără, deosebită considerație pentru doamna Maria Vaida, domnule Octavian Mihai Grozea, ne-ai încântat și mai ales ne-ai și filmat, te felicit pentru seriozitate și pentru efortul susținut în promovarea valorilor culturale. Gelu Dragoș dimpreună cu Vasile Bele au totdeauna un cuvânt frumos și o mare iubire pentru ținuturile natale , pentru zona pitorească a Maramureșului, mândru plai cu flori și cu ficiori.  Doamnele : Cornelia Costin si Maria Iancu , ne-au impresionat prin costumele populare pe care le-au purtat cu multă demnitate, prin dorința și eforul susținut de a menține și trasmite generațiilor viitoare din țară și străinătate, frumusețea și perenitatea portului popular. Mariana Moga - poezia ta de atitudine, de suflet, de spirit, dragoste şi înţelepciune, taine şi adevăruri, iubirea de țară și de neam,  ne încântă de multă vreme. Pe parcursul acestor zile au fost acordate diplome şi medalii din partea Societăţii „Românca” din Londra, a Radioului TV „Unirea” Wiener Neustadt - Austria, Editurii Globart Universum și a revistei  Poezii pentru sufletul meu, Asociația ASTRA, Despărțământul "Vasile Moga" Sebeș, din partea organizatorilor Taberei  Prieteniei Literare „De amicitia”. Mariana Moga - spirit organizatoric hărăzit de Bunul Dumnezeu cu darul prieteniei,  plecăm și de acestă dată cu amintirea unor clipe  minunate, cu dorința de a reveni cât mai curând într- o nouă tabără a prieteniei,  a creației, a iubirii de cultură, a iubirii de Dumnezeu și de semeni,  a iubirii de neam și de pământul străbun .

 

Zenovia Zamfir