Valori Patrimoniale Vâlcene “Casa Cărţi” din Râmnicu Vâlcea

Valori Patrimoniale Vâlcene

“Casa Cărţi” din Râmnicu Vâlcea 

 

În evoluţia societăţii româneşti , tiparul şi cartea au avut un rol esenţial , reprezentând factori activi ai afirmării şi menţinerii unităţii spirituale a poporului român şi contribuind la realizarea marilor acte istorice naţionale.

La început era Cuvântul [logos], şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. Ioan 1:1-3. După denumirea din dicţionar, biblioteca poate fi: dulap sau mobilă specială cu rafturi de ţinut cărţi. Încăpere, sală în care se păstrează şi se citesc cărţile. Colecţie de cărţi, periodice, foi volante, imprimate, instituţie care colecţionează cărţi, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziţia cititorilor. Cu trecerea timpului, biblioteca a devenit locul unde cuvântul scris este căutat şi studiat . În Vâlcea străbună , legendele se îmbină armonios cu istoria locului ,în mănăstiri şi schituri se înalţă imnuri de slavă Bunului Dumnezeu , oamenii de seamă sfinţesc timpul şi locurile , aici cultura şi spiritualitatea îşi au rădăcini adânci în inimile vâlcenilor şi nu numai , aici cărţile au o casă a lor- Biblioteca Judeţeană”Antim Ivireanul”. Când şi cum a apărut “Casa Cărţii” din Râmnicu Vâlcea?

La jumatatea veacului al XIX-lea , încep să funcţioneze primele biblioteci publice, destinate diferitelor categorii de utilizatori. Originile acestor instituţii de cultură sunt strâns legate de numele lui Petrache Poenaru , personalitate naţionala marcantă , născut în localitatea vâlceană Beneşti ( azi , oraşul Bălceşti ) . În 1838, în calitate de director general al Şcolilor din Ţara Românească înfiinţează şcolile publice săteşti din Muntenia. Cărţile şi manualele tipărite la tipografia achiziţionată din Franţa , la insistenţele sale , vor ajunge în multe localităţi . Bibliotecile unor instituţii de învăţământ din Vâlcea au stat la baza înfiinţării Bibliotecii Judeţene. Petrache Poenaru a fost un vizionar , având o contribuţie majoră în domeniul ştiinţei şi educaţiei , moştenirea sa dăinuind peste veacuri.Istoria bibliotecii vâlcene , ca instituţie culturală de sine stătătoare , are rădăcini şi ramificaţii mult mai vechi, mai profunde. Ne gândim la impresionantele colecţii de carte care au fost opera unor personalităţi cărturăreşti , de la voevozi la ierarhi şi alţi oameni aplecaţi spre iluminare culturală şi care , de cele mai multe ori şi-au găsit sălaş prin mănăstiri sau pe la conacele boiereşti de pe cuprinsul judeţului Vâlcea.

Pe teritoriul judeţului Vâlcea , primele biblioteci au fost constituite în jurul mănăstirilor :Cozia , Govora , Bistriţa , Mănăstirea Dintr-un Lemn, Horezu şi , nu în ultimul rând , la Centrul Episcopal din Râmnicu Vâlcea. Prima bibliotecă publică din Râmnicu Vâlcea a fost înfiinţată la 1 noiembrie 1950 , cu titulatura Biblioteca Centrală Regional , “ ca for coordinator al bibliotecilor locale şi cel mai important depozit de carte şi periodice din această zonă”. Sediul iniţial a fost în clădirea fostului Parchet al Râmnicului, bibliotecar- şef era prof. Eugen Ciorăscu. La 1 iulie 1952 , instituţia şi-a schimbat statutul , devenind Biblioteca Centrală Raională Râmnicu Vâlcea.La 17 iulie 1955 , biblioteca a fost transferată în actualul Palat al Justiţiei , fost Palat al Culturii. Urmează:

-1 februarie 1968 , a devenit Biblioteca Municipală

-4 martie 1974 , s-a transformat în Biblioteca Judeţeană

-8 noiembrie 1991 , i s-a atribuit numele “ Antim Ivireanul”

Din 22 iunie 2004 , Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea beneficiează de un sediu propriu , pe strada Carol I , nr. 26 .

Parte din aceste date sunt preluate din “File de monografie” , Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul”.

Spaţiu de coeziune socială şi convivialitate, Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanul Valcea se află în vecinătatea Muzeului de Istorie şi a Muzeului de Artă “Casa Simian”. Clădirea modernă şi primitoare se remarcă printr-o arhitectură unică şi o cupolă-vitraliu aparţinând artistului plastic vâlcean Gheorghe Dican.

Biblioteca asigură un mediu de învăţare pentru toate vârstele, printr-o ofertă de educaţie continuă şi prin realizarea unei atmosfere confortabile de studiu.

Dispune de peste 400.000 de volume de ştiinţă, artă, critică, beletristic ş.a., precum şi de colecţii enciclopedice reprezentative de cărţi, periodice, documente grafice şi audio-vizuale, purtătoare de informaţii româneşti şi străine. Despre importanţa cărţii şi a bibliotecii , Sfântul “Antim Ivireanul” spunea:

“ Câte cărţi am lăsat în vivlioteca noastră , atât greceşti cât şi rumâneşti , după cum scriu în catastihul besericii , las cu blestem să nu îndrăsnească să ia cineva vreuna să o înstreineze. Iară de va trebui cuiva să ia vreuna , au să cetească pre dânsa , au să o scrie , au să caute ceva într-însa , fără răvaş iscălit de la cela ce o cere cu făgăduială cum că o va trimite înapoi şi cu vreme hotărâtă , să nu să dea. Şi să poarte grijă să o ceară . Antim Ivireanul – Aşezământul Mănăstirii Antim.

La ora actuală Biblioteca Judeţeană Vâlceană îşi aşteaptă cititori , scriitori , oaspeţi de pretutindeni într-un spaţiu frumos amenajat.

Zenovia Zamfir